Pe vremea cînd am învățat eu carte, clase erau considerate proprietarii de sclavi și sclavii, seniorii feudali și iobagii, burghezii și proletarii, iar în societatea nouă, eliberată de exploatare, muncitorii și țăranii; intelectualii – doar o pătură. Și tot pe atunci se mai știa despre clase că se definesc printr-o anumită poziție față de mijloacele …
S-au împlinit, pe 1 septembrie, optzeci de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă. Amintirile de atunci se amestecă indiscernabil cu lucruri aflate mult mai tîrziu. România era principalul vecin prietenos al Poloniei, flancată de doi giganți agresivi și prădalnici. U.R.S.S. o va ataca pe 17 …
Poeţii romantici n-au ezitat să transpună în versuri fapte autentice, atunci cînd tensiunea lor emoţională le recomanda în acest sens. Victor Hugo, bunăoară, evocă o întîmplare trăită de tatăl său („Mon père, ce héros au sourire si doux”) în timpul războiului din Spania. Însoţit de un husar credincios, generalul străbate călare, în seara unei bătălii, …
Aflăm din presă că, dintre toți candidații la prezidențiale testați de PSD, cel mai bun scor, supremă ironie, l-a obținut rubrica „alt candidat” : 30%, fără a fi indicată o persoană anume care să corespundă cerințelor electoratului. Așadar, altul: 30%! Să facem un efort colectiv spre a-i contura portretul. Prima dintre trăsături, și singura obligatorie, …
În dimineața zilei de 3 iulie, la radio, s-a vorbit îndelung despre imprudența unui părinte, care și-a fotografiat fetița hrănind un urs. După difuzarea știrii, au urmat numeroase ecouri din partea ascultătorilor. Toți au cîntat pe aceeași strună: tată inconștient, ursul – animal sălbatic și imprevizibil, nu mai repetați asemenea gesturi, ar trebui luate măsuri …
Ce ne mai spune azi Bolintineanu? Ne amintim, din școală, de Daniel Sihastru și de Muma lui Ștefan cel Mare. Absolvenții de la Litere mai știu cîte ceva despre Florile Bosforului și, eventual, despre Conrad. Autorul primelor romane citabile (și citibile), Manoil și Elena, este uitat cu desăvîrșire. Și tot astfel, cel al prozelor de …
„Suie, mamă, pe uluce Să vezi duba cum mă duce.” (folclor urban) În principiu, un cuvînt nou nu apare decît atunci cînd practica socială îl cere. Termenul „manglocrație”, aflat deocamdată doar în circulația orală și în mediul virtual, ar putea fi socotit de unii inutil, cîtă vreme dispunem de sinonimul „cleptocrație”. Știm însă, de la …
Un fapt aparent bizar, dar pînă la urmă explicabil, este că editarea postumelor eminesciene ridică mai puține incertitudini decît aceea a operei sale antume. Căci, în cazul postumelor, dispunem constant de textul lor ultim, în caietele donate de Maiorescu Academiei și în reproducerea lor anastatică, pe cînd manuscrisul final al antumelor, încredințat de poet „Convorbirilor …
1. Eminescu și Carmen Sylva „Și nime-n urma mea Nu-mi plîngă la creștet, Doar toamna glas să dea Frunzișului veșted. Pe cînd cu zgomot cad Izvoarele-ntruna, Alunece luna Prin vîrfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vînt, Deasupră-mi teiul sfînt Să-și scuture creanga.” (M. Eminescu, Mai am un singur dor) Muzicalitatea stranie a …
Mi-a trezit curiozitatea prin titlu romanul scriitorului danez Jens Christian Grøndahl: Piazza Bucarest (traducere de Carmen Uioreanu, Polirom, 2013; originalul a apărut în 2004). Este o narațiune la persoana I, dar naratorul, implicat și el în acțiune, nu-și divulgă nicăieri numele; îl voi desemna convențional prin inițiala N. Firul povestirii e destul de sinuos, cu …