Ultimul volum al lui Nicolae Oprea conține o pledoarie oportună în favoarea cronicii literare. În pofida unor aparențe ale ocazionalului, fragmentului, efemerului, specia în cauză aspiră la o sinteză a vieții literare circumscrise de actualitatea sa nemijlocită. Practicantul cronicii e, totodată, un proiectant și un executant, un organizator și un truditor pe terenul mobil al …
E vorba de fragmentele individuale de eternitate, de mica nemurire literară la care visează orice scriitor. Și care, dându-i speranță, îl face pe acesta să scrie mai departe, indiferent de consecințe. S-a spus despre un anumit critic deosebit de perspicace că el ar reprezenta „privirea posterității“ asupra unui scriitor. Cu alte cuvinte, că judecățile lui …
Primul aspect interesant al nuvelei La Grandiflora (1928) este acela că, deși orașul în care scriitorul își localizează povestea nu este numit în text, iar denumirea localului, La Grandiflora, era comună în România interbelică, nimeni nu s-a îndoit vreo clipă – cel puțin în critica noastră literară – că referentul la care trimite universul nuvelei …
Primul poem din cartea lui Gheorghe Grigurcu, Imagini așternute pe coala văzduhului este o puternică efigie, o concentrată artă poetică așezată, ca un „timbru“ deasupra scutului blazonului. Timbrul – a nu se confunda cu marca poștală, ce se lipește de scrisoare ca ibovnica de suflet – reunește, precum știm, următoarele elemen te: coiful, coroana plasată …
Iubitorii de romane de aventuri, pe uscat și pe mare deopotrivă, au în Adrian Romila un romancier pe gustul lor. Acasă, departe poartă în el ecouri julesverniene, fiind totodată demn de moștenirea aventuroasă a lui Radu Tudoran cu Toate pânzele sus!, dar și de atmosfera creată de întâlnirea dintre Orient și Occident la gurile Dunării …
În 2023, la Editura Academiei, a apărut volumul Geografia literară a României purtând semnătura reputatului critic și istoric literar Cornel Ungureanu. Este vorba despre reluarea unui proiect mai vechi, inaugurat în 2002 cu lucrarea intitulată Geografie literară și continuat cu Geografia literaturii române, azi. Muntenia (2003) și Geografia literaturii române, azi. Banatul (2005). Ulterior, procesul …
După mai bine de o jumătate de veac de la debutul în revista „Echinox“, Adrian Popescu alcătuiește o nouă antologie, Eu am slujit poezia, extrem de selectivă, pentru colecția „Antologia unui autor“ din Chișinău. Debutul care dă semnele consacrării s-a produs în numărul 2 al revistei din 1969, cuprinzând un grupaj de zece poezii, relevante …
La sfârșitul anului trecut, Gabriel Liiceanu publica un scurt volum despre sfârșitul a patru oameni pe care i-a cunoscut, i-a admirat și i-a iubit: Constantin Noica, Horia Bernea, Emil Cioran și Monica Lovinescu. Moartea este, crede autorul, cel mai personal și semnificativ eveniment contingent. Tocmai pentru că nu-i mai poate adăuga vreun alt gest, viața …
În Istoria critică a literaturii române (ediția a II-a, revăzută și revizuită, 2019), Nicolae Manolescu îi face lui Dan Cristea un portret de „ultim mohican al unui gen a cărui ștafetă fusese preluată de critici ai generației 2000 și, din păcate, cu foarte puține excepții, abandonată fără nicio explicație plauzibilă.“ Într-adevăr, volumul Noile cronici de …
Un mănunchi de studii despre Nobili și demnitari ai Banatului montan medieval și premodern publică medievista Ligia Boldea. De fapt, studiile ei istorice, adunate în ani, nu se ocupă atât de figurile istorice ale unor nobili și demnitari disparați, ci de istoria întinsă pe mai multe generații a familiilor nobiliare de origine română – amănuntul …
Pe omul din Est amenințat de Rusia lui Putin, lectura cărții profesorului Alexandru Călinescu, O lume care a luat-o razna. Câteva reacții de bun-simț la ce ni se întâmplă, are darul să-l îngrozească. Corectitudinea politică și derivatele ei de tipul cancel culture, woke, queer, black lives matters, intersecționalitatea ș.a. sunt eponime ale unor grave devieri …
De-a lungul timpului, critica și teoria literară românească a consacrat mai multe lucrări de referință condiției personajelor. Fenomenul pare firesc având în vedere rolul lor esențial în structura internă a operei, indiferent dacă aceasta îi aparține genului epic sau dramatic. În ultimii ani, această tradiție a fost continuată, dintr-o perspectivă inedită, de Horia Gârbea. După …