Patru morți exemplare

La sfârșitul anului trecut, Gabriel Liiceanu publica un scurt volum despre sfârșitul a patru oameni pe care i-a cunoscut, i-a admirat și i-a iubit: Constantin Noica, Horia Bernea, Emil Cioran și Monica Lovinescu. Moartea este, crede autorul, cel mai personal și semnificativ eveniment contingent. Tocmai pentru că nu-i mai poate adăuga vreun alt gest, viața …

Altruism reproducător sau diviziune lingvistică?

Biologii evoluționiști judecă altruismul în termenii unui calcul rațional făcut de o entitate abstractă și imaterială (specia) și transpus pe cale chimică sau genetică în membrii ei: unii trebuie să se sacrifice pentru binele colectiv. Edward O. Wilson nu doar că nu face excepție, ci aprofundează această teză, el fiind și fondatorul sociobiologiei, disciplina care …

Software-ul creativității

Între toate viețuitoarele, omul este ființa cea mai dornică de noutate. Nu poate rămâne într-un singur loc, oricât ar fi acesta de hedonogen. Tot ce cultivă în grădina lui, de la iubiri până la doctrine, este cuprins, ca de pecingine, de acest nesaț. Cei doi autori ai cărții – David Eagleman, profesor de neuroștiințe la …

Ultima virgulă: conștiința morții și religiozitatea

„Omul este singurul animal care roșește – sau care ar trebui să o facă.“, spunea Mark Twain. Și unul dintre lucrurile care-l fac să roșească de milenii întregi este propria lui animalitate, asemănarea cu celelalte viețuitoare, în special cu maimuțele – despre care regina Victoria, văzându-le pentru prima oară expuse la o grădină zoologică din …

Viteza sensului

Nu te scalzi niciodată în același râu, spune o vorbă celebră, atribuită lui Heraclit. Conștiinței i-a fost atribută și ei fluiditatea, iar William James consacră termenul de „flux al conștiinței“. Rămâne să ne întrebăm dacă putem să ne scăldăm de două sau de mai multe ori în râul conștiinței, în fluxul ei continuu, în continuitatea …

Filosoful călător

Să scrii o biografie senzațională despre un filosof este un lucru destul de complicat. Vorbele lui Constantin Noica despre sine sunt valabile pentru (aproape) toți filosofii: „biografia mea e bibliografa mea“, „viața mea e compusă din ideile mele“. Fie că au scris, fie că nu au scris – lăsând doar rostirile lor memoriei umanității – …

Dumnezeul slab

Citind cartea lui Barth D. Ehrman, profesor la North Carolina University, te întrebi dacă noutatea mesajului hristic nu constă într-o viziune provincială, marginală, slabă, „minoră“ asupra divinității. În definitiv, Iisus vine dintr-un orășel de „provincie“, de undeva din margine, este un propovăduitor „rural“ – iar acest fapt poate fi pus, dintr-o perspectivă sociologică – în …

Apocalipsa de plastic

În România, temele ecologice nu constituie un „subiect“. Până să atragă ministrul actual al Mediului, venit de la Iași, atenția asupra cotelor înspăimântătoare de dioxid de azot pe care bucureșteanul le inspiră zilnic, asupra gropilor de gunoi ilegale, asupra transporturilor de gunoi – ilegale și ele – românii nu luau mai deloc în serios amenințarea …

Dincoace de luminișul ființei

Maimuțele, așa cum sunt prezentate de Jane Goodall, sunt nefiresc de asemănătoare oamenilor. Par niște oameni ținuți de o graniță nevăzută, subțire ca un fir de păr, dincolo de lumea umană. Granița aceea nevăzută, subțire ca un fir de păr – și totuși atât de impenetrabilă – este limbajul articulat. Cimpanzeii studiați de Goodall sunt, …

Orbul nomad

Nu cred că se putea un context mai potrivit pentru o cronică la Elogiul mersului, cartea lui Shane O’Mara, profesor de neuroștiințe la Trinity College din Dublin, decât al vremurilor de față, când interdicțiile sau restricțiile de mobilitate la scară largă, planetară – de o noutate absolută – ridică probleme, la rândul lor insolite, cu …

Creștinismul și civilizația morții

potențialul (dar și activul) distrugător al creștinismului reprezintă o temă importantă de dezbatere. În spațiul nostru cultural, stâpânit mai curând de conformism, de tradiționalism, de obediență și de o religiozitate în fond neasumată, o dezbatere pe această temă lipsește aproape cu desăvârșire. Responsabilă pentru o asemenea stare de lucruri este repulsia lăsată în urmă de …

Un nou Iluminism?

Disciplinele umaniste sunt Cenușăreasa noii cunoașteri, o cunoaștere dominată de științele exacte și de științele naturii. Cele mai mari finanțări sunt acordate proiectelor de cercetare din aceste domenii, artele și științele umaniste fiind sortite unei consecvente discrimări. După o eră a „republicii literelor“, a urmat, iată, una a științelor „cantității“, a măsurilor cât mai riguroase …