Apocalipsa de plastic

În România, temele ecologice nu constituie un „subiect“. Până să atragă ministrul actual al Mediului, venit de la Iași, atenția asupra cotelor înspăimântătoare de dioxid de azot pe care bucureșteanul le inspiră zilnic, asupra gropilor de gunoi ilegale, asupra transporturilor de gunoi – ilegale și ele – românii nu luau mai deloc în serios amenințarea …



Dincoace de luminișul ființei

Maimuțele, așa cum sunt prezentate de Jane Goodall, sunt nefiresc de asemănătoare oamenilor. Par niște oameni ținuți de o graniță nevăzută, subțire ca un fir de păr, dincolo de lumea umană. Granița aceea nevăzută, subțire ca un fir de păr – și totuși atât de impenetrabilă – este limbajul articulat. Cimpanzeii studiați de Goodall sunt, …



Orbul nomad

Nu cred că se putea un context mai potrivit pentru o cronică la Elogiul mersului, cartea lui Shane O’Mara, profesor de neuroștiințe la Trinity College din Dublin, decât al vremurilor de față, când interdicțiile sau restricțiile de mobilitate la scară largă, planetară – de o noutate absolută – ridică probleme, la rândul lor insolite, cu …



Creștinismul și civilizația morții

potențialul (dar și activul) distrugător al creștinismului reprezintă o temă importantă de dezbatere. În spațiul nostru cultural, stâpânit mai curând de conformism, de tradiționalism, de obediență și de o religiozitate în fond neasumată, o dezbatere pe această temă lipsește aproape cu desăvârșire. Responsabilă pentru o asemenea stare de lucruri este repulsia lăsată în urmă de …



Un nou Iluminism?

Disciplinele umaniste sunt Cenușăreasa noii cunoașteri, o cunoaștere dominată de științele exacte și de științele naturii. Cele mai mari finanțări sunt acordate proiectelor de cercetare din aceste domenii, artele și științele umaniste fiind sortite unei consecvente discrimări. După o eră a „republicii literelor“, a urmat, iată, una a științelor „cantității“, a măsurilor cât mai riguroase …



Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti

Depresia – maladia secolului nostru – este „maladia păcii“, flagelul plictiselii, instalat pe fondul anemiei ficționale, a inaniției produse de absența nutrientului esențial ființei umane: povestea. E îngrozitor că o spunem, dar e cât se poate de adevărat: în vreme de război, depresia dispare, căci individul este integrat într-un proiect, într-o narațiune, din a cărei …



Materie și materialitate

Calitatea cea mai evidentă a povestirilor lui Pirandello este aceea de a te introduce direct, fulgerător, într-o atmosferă pre-existentă. Ca și cum ți-ai arunca privirea într-o lume care exista înainte de a citi despre ea și care-și va continua existența și după ce lectura a luat sfârșit. Trebuie subliniată de la bun început o frumoasă …



Abraham vârfnicul

Există momente în istoria Europei în care oamenii, cuprinși de nerăbdare sau de exasperare – după îndelungi perioade de așteptare zadarnică sau de intervale chinuitoare, tragice și buimăcitoare, precum cele reprezentate de războaie sau de molime decimatoare – declară pur și simplu că „împărăția cerurilor a venit deja“, că „mântuirea este aici“, că „lumea este …



Scheletul din bibliotecă

scrisă cu verva unui lector împătimit – dar lucid, cartea lui Valeriu Gherghel îți produce, în ciuda tuturor semnelor de îndoială ridi­cate de autor la adresa cărților, o mare poftă de citit. Ironic, autoironic, confesiv, acid până la cinism, autorul se vrea un erudit care-și râde de erudiție, un „bufon înțelept“, sabotor al limbajului filosofic …



Veriga lipsă din marele lanț al ființei

„Obiectul“ pe care filosofii îl opun, ca termen corelativ, subiectului cunoscător este în general ceva inanimat. Când scriu despre „realitate“, în mintea cititorilor lor se formează imaginea abstractă, extrem de schematică, a unui univers alcătuit din obiecte și lucruri artificiale, ca și când omul ar fi nu doar singura ființă rațională, ci, pur și simplu, …