Ioan Flora (n. 1950 în Satul Nou, Banatul sîrbesc, d. 2005 la București) nu a apărut așa, din senin, în literatura română, ci după un stagiu literar sîrbesc, desigur condimentat cu multe motive, obsesii și teme românești încă în primii săi ani literari. Adică în primele cărți apărute, în limba română, în Serbia: Versuri, 1970, …
Am semnalat, în mai multe rânduri, situația aparte în care se află astăzi editorii scriitorilor noștri clasici, în urma celor peste patru decenii de cenzură comunistă. Pe de-o parte, ei sunt obligați să încalce regula reproducerii ultimei versiuni antume (când aceasta a fost deformată de cenzură, cu consecințe nefaste asupra operei), iar pe de alta, …
În ultimii ani, Constantin Abăluță pare a se fi specializat în publicarea unor volume de format mic, apărute la o editură de nișă, cu ilustrații ale autorului însuși. E drept că această ritmicitate editorială este „servită“ de formula minimalistă a poeziei lui Abăluță, care, spre deosebire de proza lui, suprarealistă, se încadrează în spații restrânse. …
Între activitățile sociale care marchează existența personajelor literaturii române se află și dansul. Personajele dansează, în mediul rural „joacă“, pentru a se distra și a lega prietenii, în special în tinerețe, ca ritual de curtare și seducție. Multe dansuri sau melodii după care se poate dansa dau chiar titlurile unor cărți și piese teatrale. Aproape …
Politicile culturale – aşa cum le numim şi le înţelegem noi astăzi – s-au suprapus mai ales în prima jumătate a secolului XX cu politicile educaţionale şi şcolare. De altfel, un timp nici nu a existat o delimitare la nivel guvernamental între cele două domenii şi, mai mult, pentru câţiva ani buni, artele şi cultura …
Mihai Kantzer este pseudonimul literar al lui Bogdan Popescu. A publicat cărți de autor și în colaborare pe teme filosofice: Qualia și filosofia conștiinței (Antet, 2007), Filosofia conștiinței și științele cognitive (împreună cu Angela Botez, Cartea Românească, 2002). Poezie a publicat în România literară, „Luceafărul“, „Convorbiri literare“, „Arca“, „Viața Românească“, „Ramuri“, „Con temporanul“. În acest …
Mizez cu toată ființa mea pe faptul că rodul culturii de performanță are și o valoare politică. Înțeleg prin genul culturii de performanță faptul de a te dedica ritmic, constant, pasionat, instruit, metodic, dându-ți uneori mâna cu cei care fac același lucru, unui efort de creație, discuție critică, renovare și sporire a moștenirii umaniste. Înțeleg …
Nu e obișnuit ca un politician să citeze versuri din poezia universală, dar uneori, din fericire, se întâmplă. Dacă ești capabil să treci peste ironia de rigoare, introducerea unui element de poetică în mesajul politic poate ajuta comunicarea politică prin metafore puternice, poate eventual inspira, poate genera emoție și, mai ales, poate îndemna la un …
Ajuns pe firul Dunării și al Dâmboviței până în inima Bucureștiului, Claudio Magris se oprește la Muzeul Satului, despre care crede că n-ar fi doar una dintre celebrele atracții ale capitalei, ci și „un compendiu de secole de viață românească“. O scurtă preumblare printre casele, bisericile, gospodăriile, morile și teascurile transplantate pe malul lacului Herăstrău …
S-a stins Gheorghiță, prietenul meu de la Agapia, „poetul Agapiei“, cum devenise cunoscut între timp. Pentru elevi și săteni, era profesorul Simon Gheorghe; pentru redacțiile revistelor literare moldovene, era poetul Gheorghe Simon; pentru membrii Societății Internaționale „François Mauriac“, era Monsieur Simon, reprezentant al României. Dar pentru mine a rămas Gheorghiță, ca în urmă cu mai …
„Noaptea Sfîntului Bartolomeu“ este o metaforă puternică, încărcată încă de emoție. Ea vine de departe: de la masacrarea, în Franța, a creștinilor protestanți (peste 30 000) chiar în Noaptea Sfîntului Bartolomeu, 23-24 august 1572, de către credincioșii catolici pe un fond, firește, de dispută politică. Pentru poetul Nicolae Prelipceanu cruzimea nemăsurată impusă evenimentului a devenit …
La Ravenna, unde Dante a găsit între 1318-1321, exilat, adăpost și protecție mai cu seamă la familia potentatului Guido (Novello) da Polenta, el însuși poet, se pare că a fost scris Paradisul, o parte a Purgatoriului. Mai mult, toată regiunea Romagna se pare că l-a inspirat pe Alighieri, dar mai ales pădurea de pini din …