Comentând volumul din 2018 al lui Kocsis Francisko, Un roman într-o gară mică, observam că prozele „scurte“ și „foarte scurte“, cum le spunea autorul, aveau, cu toată diversitatea lor, un numitor comun, și anume acela că, independent de locul unde era plasată acțiunea, „înclinația prozatorului pentru neobișnuit, anormal, miraculos, supranatural și fantastic“ modifică „sesizabil liniile …
Explozia poeziei „de dragoste“ pornografice începând cu anii 2000 a avut drept explicație nevoia de recuperare și de reabilitare a datelor senzualului cenzurate în timpul comunismului, deși reprezentanții ei au trăit asemenea vremuri doar pe când se aflau la vârsta șoimilor patriei sau, cel mult, la aceea a pionieratului (în accepție ideologică, nu în aceea …
Seria de volume Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi a ajuns la episodul al treilea. Doctorul în studii medievale și-a plănuit etapele lucrării grupînd textele după anumite similitudini tematice. Astfel, primul volum a fost sub semnul iubirii și lirismului (Sonetele și Romeo și Julieta). Al doilea a cuprins piese ale ieșirii în natură și ale vegetalului: …
A încerca să faci literatură din documente istorice autentice – iată o tentație tot mai persistentă în proza din ultimele două secole. Dacă istoria înseamnă discurs coerent și unanim acceptat, ca și cum ar reprezenta o certitudine științifică, brodarea fantezistă pe trunchiul ferm al faptelor istorice prezintă pentru autor un enorm avantaj: acela de a …
În septembrie s-a desfășurat cea de a șaptea ediție a Festivalului Internațional Poezia la Iași, manifestare cunoscută, excelent organizată de poetul Adi Cristi cu sprijinul administrației locale, primar Mihai Chirica. Scriitorii Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Ioana Diaconescu, Andrei Novac s-au aflat printre participanți. Membrii Filialei ieșene a …
E cunoscută vorba de spirit care spune că drumul spre Infern e pavat numai cu intenții bune. Ediția George Coșbuc – Vorba de acasă, îngrijită de Cristian Bădiliță în colaborare cu Mihael Balint, o ilustrează cu prisosință. Fără discuție, o culegere care să schimbe imaginea unilaterală (și falsă) de poet „cuminte“, bun la serbările școlare, …
La prima lectură, poemele din Viața fără lume, cel mai recent volum al lui Ioan Moldovan, nu se încheagă într-o imagine de ansamblu, susținută de o aceeași viziune artistică. Autorul pare a pendula între un suprarealism destul de artificial și un ton direct al confesiunii lirice, ceea ce dă senzația de amestec necontrolat poetic. După …
Ana Selejan este expertă în studiul literaturii române în timpul regimului comunist. Printre scriitorii de valoare care au fost supuși unor regretabile persecuții s-a numărat și Lucian Blaga. Dacă unii autori au beneficiat de o revenire, chiar spectaculoasă, în atenția publicului (cazul lui Arghezi), Blaga nu și-a mai văzut poezia publicată, nici piesele jucate. Nici …
Ideea de patriotism și de poezie patriotică au fost compromise cu câțiva zeci de ani în urmă. Astăzi, de multe ori, în spațiul public ori în intimitatea poeziei, atunci când se mai apelează la patriotism, se face abuzând și compromițând ce a mai rămas curat și nerăstălmăcit în percepția „publicului”. Va fi nevoie probabil de …
Claudia-Florentina Dobre este deja un nume consacrat în domeniul istoriografiei și, în particular, al studiilor memoriale. În anul 2007 și-a susținut la Universitatea Laval din Québec teza doctorală în istorie cu o cercetare minuțioasă și erudită concentrată asupra mărturiilor provenind de la mai multe femei persecutate din motive politice în România comunistă. Lucrarea a fost …
Volumul supus observației – coordonat de Cătălina Mihalache și Nicoleta Roman – pune accentul pe un subiect neglijat (sau abordat ocazional și episodic în contextul altor cercetări) de istoriografia românească: copiii. Registrul cronologic în care sunt situate studiile din aceste pagini este cuprins în perioada 1913-1923, prin urmare tema de referință este corelată Primului Război …
Erudiția, puterea de muncă și inventivitatea manifestate de către Alexandru Ciorănescu în studiul a trei literaturi europene majore (franceza, spaniola, italiana), începe prin mai modeste încercări apărute în Vlăstarul, revista liceului Spiru Haret, unde viitorul profesor a fost elev, câțiva ani după Mircea Eliade. Aici viitorul erudit debutează, înainte de a fi împlinit treisprezece ani, …