În opera lui Liviu Rebreanu, romanul atinge o monumentalitate tragică. Ion, Pădurea spânzuraților și Răscoala nu sunt simple romane, ci temple ale disperării organizate, unde severitatea devine un principiu estetic și etic totodată. Rebreanu construiește o cosmologie a determinismului, în care personajele sunt vectori ai unor forțe imense. Fatalitatea socială funcționează asemenea unui câmp gravitațional …
Refugiu în fața dificultăților vieții și totodată grea povară, ca pentru orice creator important, poezia a devenit pentru Ion Stratan, mai mult decât o pasiune literară, un modus vivendi. Poate că la început tânărul Stratan văzuse scrisul ca pe o „joacă”, iar critica noastră literară a evidențiat distincta dimensiune ludică a operei sale. Cu timpul, …
De obicei, prefața la o carte are un caracter empatic și, dacă cel căruia i se propune să o scrie nu dorește acest lucru, el refuză, motivându-și într-un fel sau altul indisponibilitatea. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul romanului De două mii de ani, care a fost însoțit de o prefață scrisă cu rea-credință …
Sub acest titlu am reunit într-un volum postum, împreună cu dl Alexandru Ciolan, fost elev și colaborator al lui Alexandru Niculescu, articolele de cultivare a limbii române pe care profesorul le-a publicat în „România literară“ începând cu anii ‘70. Volumul este în lucru la Editura Logos. Ne-am hotărât să facem acest lucru nu doar pentru …
Născut în zodia de foc a Berbecului, „drumețul incendiar“ Emil Cioran – și fac referire aici la titlul volumului de debut al lui Gellu Naum, apărut în același an cu inflamanta carte Schimbarea la față a României – s-a jucat cu focul încă de la debut. Atunci scrisese, după cum va aprecia mai târziu, o …
Disonanța cognitivă este un concept introdus de Leon Festinger prin cartea sa A Theory of Cognitive Dissonance (1957), iar comentariile științifice și actualizările ce țin de evoluția conceptului în ultimele decenii pun în evidență, în ediția franceză (care îmi este accesibilă) Une théorie de la dissonance cognitive (2017), maniera în care indivizii gestionează tensiunea psihologică …
Așa a fost să iasă la cuprinsul cărții: un număr de unsprezece critici, istorici, teoreticieni literari și eseiști. Doar astfel s-a trezit suporterul din mine (vorba unei reclame) și m-am gândit la jocul de fotbal în privința titlului. Dacă ar fi fost la sumar un număr de cincisprezece, m-aș fi gândit neapărat la rugby, iar …
Cinci pahare în sănătatea Junimei spre întinderea și îmbunătățirea rasei paraponisiților“, e textul unei telegrame trimise din București la Iași, în 24 octombrie 1876, și semnate de Theodor Rosetti, Nicolae Burghele, Teodor Nica, Ioan Strat și Titu Maiorescu. Absenții de la tradiționalul banchet aniversar al societății primesc îndată următorul răspuns telegrafic: „Junimea paraponisită / Și …
Raportarea critică la opera eminesciană nu poate să fie neutră, ci presupune mereu (re)poziționări ideologice, filosofice și afective. Criticii și istoricii literari ce se încumetă să înceapă o astfel de întreprindere, pentru a aduce corective perspectivelor interpretative, suferă de o anxietate a influenței (în terminologia lui Harold Bloom), asemenea comentatorilor care vor să-i vizeze derapajele …
Profesorul de literatură comparată Virgil Nemoianu a fost convins că familiarizarea cu disciplina pe care a slujit-o poate duce la dezarmarea comodei înclinații a firii omenești spre indistincție și obtuză nivelare. Iar aceasta s-ar realiza nu printr-o cuminte aplanare a diferitelor opoziții și polarități, ci, dimpotrivă, prin multiplicarea lor cu mare suplețe. Consecvent acestei viziuni, …
Până după Primul Război Mondial, adică până la apariția volumului Pe Argeș în sus (1923), Ion Pillat nu a parvenit la găsirea sunetului poetic original, formarea sa creatoare fiind tributară influenței diverselor lecturi din perioada studiiilor de la Paris. Elevul și studentul român Pillat a făcut în capitala Franței studii temeinice, („am intrat în literatura …
Puterea de seducție a personalității lui G. Călinescu a exercitat o deosebită influență asupra anilor de formare ai lui Mircea Zaciu. În 1947, tânărul aspirant la o solidă formație literară cobora din tren la București cu dorința de a-i deveni student, dar anul universitar nu se mai deschisese potrivit calendarului normal, din cauza drasticelor reforme …