<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Istorie literară &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/istorie-literara/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Fri, 28 Aug 2026 16:15:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Istorie literară &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Prețul propriei măsuri. I. Negoițescu (1921-1993)</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/pretul-propriei-masuri-i-negoitescu-1921-1993/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Aug 2026 16:15:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29859</guid>

					<description><![CDATA[„Cea mai mare însușire a criticii lui Ion Negoițescu a fost și cel mai mare defect al ei: extrema origina­litate” (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Cartea Românească, București, 2019, p. 894). Aceste rânduri pentru finalul unui profil încadrabil istoriei literaturii iscă două întrebări: este cu putință ca o &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29859</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un poet minor și o poezie nemuritoare. Andrei Mureșanu, Un răsunet</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/un-poet-minor-si-o-poezie-nemuritoare-andrei-muresanu-un-rasunet/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Buzași]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Aug 2026 15:59:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29830</guid>

					<description><![CDATA[Puțini poeți din literatura noastră au fost atât de controversați: și elogiile, și contestările, alternative sau concomitente, au fost făcute la o înaltă temperatură a convingerilor, pătimaș, unilateral. Înainte de a fi poet, Andrei Mureșanu este un mit, un simbol, o conștiință civică exemplară. A intrat definitiv în triada de aur a Revoluției transilvane de &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29830</post-id>	</item>
		<item>
		<title> A(i)uritul drum de mijloc. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971)</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/aiuritul-drum-de-mijloc-miron-radu-paraschivescu-1911-1971/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Aug 2026 16:37:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29769</guid>

					<description><![CDATA[Din creația lui Miron Radu Paraschivescu rezistă scurgerii timpului pagini din Cântice țigănești, care îi conferă o certă posteritate poetică, și numeroase fragmente din Jurnalul unui cobai, care aduc în actualitate problematica omului și a epocii în care a viețuit scriitorul. Plasarea în Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu la categoria scriitorilor &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29769</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Nostalgia imposibilei întoarceri</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/nostalgia-imposibilei-intoarceri/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 09 Aug 2026 13:58:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29702</guid>

					<description><![CDATA[Condiția exilatului este la Norman Manea un dat genetic, iar nu o consecință a unei decizii politico-ideologice sau a unei transplantări geografice survenite la maturitate. Expulzarea la cinci ani „din acea «dulce Bucovină, veselă grădină»” (Întoarcerea huliganului, Editura Polirom, Iași, 2025, p. 87) și deportarea în lagărul din Transnistria i-au marcat hotărâtor starea afectivă și &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29702</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Focus R.l.: Sinucigașa longevivă</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/focus-r-l-sinucigasa-longeviva/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Jul 2026 15:39:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29629</guid>

					<description><![CDATA[În eseul său critic Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf. O psihodramă (Editura Polirom, Iași, 2025), Mircea Mihăieș depășește tradiționala disocierea dintre viață și operă, demonstrând că, în cazul scriitoarei britanice, ficțiunea, jurnalul, labilitatea psihică și boala alcătuiesc un ansamblu osmotic. În interpretarea exegetului, opera Virginiei Woolf urmează itinerarul unei existențe marcate de parcurgerea a &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29629</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Disciplina admirației. Perpessicius (1891-1971)</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/disciplina-admiratiei-perpessicius-1891-1971/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 20:06:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29544</guid>

					<description><![CDATA[Studiul operei critice a lui Perpessicius ar putea fi direcționat în jurul a două perspective, jalonate de Eugen Simion și Nicolae Manolescu. Primul afirmă că, adept al impresionismului, Perpes &#8211; sicius refuză orice doctrină: „Sincronis &#8211; mul, diferențierea sunt legi care n-au pentru el nicio semnificație. Singurul criteriu este acela al artei [&#8230;]” („Perpessicius și &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29544</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Soarele în noapte. Andrei Mureșanu (1816-1863)</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/soarele-in-noapte-andrei-muresanu-1816-1863/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 17:28:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29452</guid>

					<description><![CDATA[În efortul de a ține pasul cu civilizația europeană, spațiul cultural românesc a resimțit acut disputa dintre clasici și moderni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor. În Transilvania, unde actul de cultură se împletea strâns cu idealul emancipării naționale și sociale, tranziția a căpătat forme distincte. Raționalismul iluminist a coexistat, sub &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29452</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Casele lui Costache Negruzzi</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/casele-lui-costache-negruzzi/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[romanialiterara]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 17:08:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29434</guid>

					<description><![CDATA[Reconstituirea literară care urmează pornește de la o știre revoltătoare: rămășițele casei lui Costache Negruzzi din Iași, clădire monument istoric, au fost, recent, făcute una cu pământul și nivelate de buldoexcavator. După cum au semnalat presa ieșeană și ziarul Adevărul, zidurile fuseseră deja, în cea mai mare parte, demolate ilegal în 2018, sub pretextul că &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29434</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Prin fereastra bibliotecii</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/prin-fereastra-bibliotecii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Spiridon]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Jul 2026 17:16:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29385</guid>

					<description><![CDATA[În descendența tradiției maioresciene, în critica românească persistă prejudecata incompatibilității dintre exercițiul critic și cel poetic. Se perpetuează astfel păgubitoarea impresie că dubla vocație a unui creator este un semn al orgoliului auctorial și că succesul într-un domeniu l-ar exclude pe celălalt. Un ecou al acestei delimitări se regăsește în verdictul lui Nicolae Manolescu. Marele &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29385</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Povești din marginea cărților. Biblia de la Litere</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/povesti-din-marginea-cartilor-biblia-de-la-litere/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Jul 2026 16:48:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie literară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29348</guid>

					<description><![CDATA[Unul dintre cele mai prețioase volume pe care Biblioteca Facultății de Litere le posedă este un exemplar al Bibliei tipărite în vremea lui Șerban Cantacuzino și la inițiativa acestuia, la București, în 1688. Răsfoindu-l, poți găsi însemnări ale proprietarilor și ale cititorilor, urme din care să refaci decorul unor povești din planul secund al istoriei. &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29348</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
