Ziarul Neamul românesc anunțase în iunie 1930, într-un stil laconic, adică deloc caracteristic verbului iorghist, știrea că a murit C. Stere, în urma unui stop cardiac. În ziua următoare a fost dezmințită lugubra farsă printr-o formulare stupidă și ambiguă, redacția exprimându-și profunda mâhnire că a putut fi indusă în eroare… Dar inamicii victimei respectivei farse …

Debutând editorial cu schițele și povestirile din culegerea Fuga (1958), Dumitru Radu Popescu a căutat o formulă narativă proprie pe parcursul unui întreg deceniu, evitând pe cât a fost cu putință preceptele dogmatice ale realismului socialist. Acest efort este de remarcat în povestirile cu „țărani suciți“, în tragicul și grotescul conținut al unor narațiuni în …

După absolvirea facultății, Livius Ciocârlie s-a gândit la un proiect pentru îndeplinirea unui viitor plan „cincinal“, care consta în scrierea unei cărți filosofice, cum nu mai apăruse până atunci, despre om şi existenţă. Ambițioasa construcție, fundată pe teorii hegeliene care erau îngăduite de regimul comunist la sfârşitul „obsedantului deceniu“, avea în intenție uimirea cititorilor și …

 Încă înainte de 1990, Al. Călinescu era un cunoscut critic și istoric literar cu o asiduă activitate publicistică în importante reviste ale țării. Îi apăruseră cărțile Anton Holban. Complexul lucidității (1972), Caragiale sau vârsta modernă a literaturii (1976), Perspective critice (1978) și Biblioteci deschise (1987). Dacă nu ar fi venit crucialul an 1989, este posibil …

N. Steinhardt nu numai că a iubit poezia, dar a și scris poezie. Între manuscrisele care mi-au fost remise în anul 1988, am descoperit un splendid poem, redactat în engleză, intitulat Muzică de noapte. Poemul se dorea tipărit, drept care autorul, însoțindu-l de o scurtă scrisoare, l-a trimis revistei „The Times Literary Supplement“. L-am tradus …

Se cunoaște faptul că Mircea Eliade, pe lângă prodigioasa activitate de istoric al religiilor, de profesor, de scriitor, de jurnalist, și-a găsit totdeauna timp pentru a trimite în toată lumea sute și sute de scrisori. Destinatarii săi au fost cele mai diferite persoane – de la membrii familiei ori prieteni, până la personalități românești și …

Volumul Athanor a fost publicat în 1968, exact la jumătatea activității creatoare a lui Gellu Naum, între debutul cu Drumețul incendiar (1936) și insolitul volum postum Calea Șearpelui (2002), care a necesitat o revizitare, o reinterpretare a întregii opere a celui considerat a fi ultimul mare poet suprarealist european. După acel an, aluziile alchimice au …

Trei generații succesive care răspund la numele de Popescu sunt angrenate într-un joc de-a vârstele în poezia lui Cristian Popescu, iar eu mă voi referi în partea a doua a comentariului numai la generația bunicilor. Speța genealogică se ordonează în versurile volumului Familia Popescu nu doar cronologic, ci și narativ, în cadrul unui „poem vorbit“ …

Fiind încredințat că ființa omenească nu poate exista autentic decât în măsura în care se exprimă prin limbaj, Gheorghe Crăciun a încercat în opera de ficțiune (dar ajutat și de opiniile sale de teoretician al literaturii) să transpună prin intermediul limbajului literaturii greul exprimabil al propriei ființe. Totodată, a dorit să asigure la lectură înțelegerea …

Se pare că deghizarea a fost forma fundamentală de a exista a lui Ovid S. Crohmălniceanu, o primă manifestare a acesteia putând fi „travestirea“ fără voie a viitorului literat, înzestrat cu un profund spirit de finețe, într-un inginer ce își câștiga pâinea noastră cea de toate zilele ca desenator tehnic dotat cu un riguros spirit …

Fiind primul român din localitatea Șiria care a mers la școală mai departe de casă, la Arad și Timișoara, Ioan Slavici a fost și întâiul bănățean care a făcut studiile în capitala imperială. Prin urmare, autorul nuvelei Budulea Taichii a bănuit încă de copil că statul în satul natal îi era vremelnic și a trăit …

În opera lui Liviu Rebreanu, romanul atinge o monumentalitate tragică. Ion, Pădurea spânzuraților și Răscoala nu sunt simple romane, ci temple ale disperării organizate, unde severitatea devine un principiu estetic și etic totodată. Rebreanu construiește o cosmologie a determinismului, în care personajele sunt vectori ai unor forțe imense. Fatalitatea socială funcționează asemenea unui câmp gravitațional …