Istorie literară

Zoe Bengescu și Titu Maiorescu – corespondență inedită despre traducere

Zoe Bengescu, n. Rosetti (1852-1913), despre care unii contemporani considerau că a fost cea mai iubită și mai influentă doamnă de onoare a reginei Elisabeta, era, deopotrivă, cumnata lui Titu Maiorescu (însurat, a doua oară, cu sora ei Ana). În fondurile B.N.R. s-au păstrat două scrisori inedite, din 1899 și 1901, adresate lui Maiorescu, în …

Descriptio Daciae

Apariția tomului Civilizația romană în Dacia de acad. Mihai Bărbulescu (Cluj-Napoca, Editura Mega, 2025, 830 p.) încununează munca de decenii și, la drept vorbind, întreaga carieră a unui arheolog care a știut să se afirme și ca istoric, priceput, așadar, atât la săpături în căutarea vestigiilor trecutului și la publicarea acestora cu temeinicie științifică, cât …

Candela disperării. Grigore Alexandrescu (1810?-1885)

Dacă Grigore Alexandrescu a fost un scriitor romantic sau clasic este o dilemă deja devenită clasică. Aceasta i se pare lui Nicolae Manolescu falsă cu desăvârșire, din moment ce nu a existat în Țările Române clasicism și romantism în stare integrală (ce să mai spunem despre baroc?), încât să se permită operarea de disocieri palpabile. …

Captive într-un mariaj nefericit. Personaje feminine în dramaturgia Hortensiei Papadat-Bengescu și a lui Camil Petrescu

Procesul de viol în masă și de „submisiune chimică“ ce a zguduit recent Franța mi-a deschis ochii asupra unui subiect foarte rar abordat în dramaturgia noastră: violul conjugal. (Pentru cine nu știe la ce proces mă refer: e vorba de cazul lui Gisèle Pelicot, femeia drogată și violată timp de ani de zile de soțul …

Fuioarele netoarse. Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955)

S-au emis din partea istoricilor noștri literari diverse ipoteze și presupuneri în jurul soartei ingrate ce i-a fost hărăzită manuscrisului romanului nepublicat și, după toate aparențele, nici terminat, Străina. Se pare că fatalitatea, care urmărește toate personajele bengesciene (inclusiv pe „buna“ Elena Drăgănescu, la sfârșitul ciclului romanesc), ajunge din urmă, cu consecințe nefaste asemănătoare, și …

G. Călinescu și problemele romanului

G. Călinescu nu a fost numai un remarcabil romancier, ci și un foarte bun teoretician al genului pe care l-a practicat cu un real succes. Presărate în presa vremii, principalele sale articole teoretice au fost reunite în volumul Ulysse, din 1967, într-un capitol special, intitulat Despre roman. Este vorba despre o serie de studii cu …

Nevoia de mâine. Solomon Marcus (1925-2016)

Deși raționalistul Solomon Marcus nu aduce vorba aproape deloc despre psihanaliză în destăinuirile sale, am putea trece prin grila unei astfel de paradigme trauma pe care a suferit-o el în copilărie, în anul în care a rămas repetent la mult îndrăgita disciplină Limba și literatura română: „Când am văzut afișat cuvântul «repetent», timp de o …

Proba cântarului: Mateiu I. Caragiale (1885-1936)

Sunt ființe care prin câte ceva, uneori fără a ști ce anume, deșteaptă în noi o vie curiozitate, ațâțându-ne închipuirea să făurească asupra-le mici texte evocatoare. Una dintre ele este Mateiu I. Caragiale și, ca în puterea unei vrăji, cu dânsul am făcut în închipuire lungi călătorii, călătorii cum nu-mi fusese dat nici să visez, …

Dragoste și moarte. Cazul Voronca

O carte impresionantă a publicat de curînd istoricul româno-francez Carol Iancu, de data asta nu despre aspecte ale relațiilor româno-evreiești – cum sînt cele mai multe dintre volumele sale –, ci despre o personalitate: nu un rabin, precum marele Alexandru Șafran, despre care a scris mai multe studii, ci despre poetul Ilarie Voronca: Pourquoi le …