Prima interferenţă, după ştiinţa mea, între literatura română şi cea daneză o datorăm lui Caragiale. Într-un articol nesemnat al acestuia, publicat fără titlu în ziarul liberal „Voinţa naţională” la 4 octombrie 1885, cu paternitatea stabilită de Şerban Cioculescu şi intitulat de el [À la don Ranudo de Colibrados], autorul Scrisorii pierdute persiflează fumurile aristocratice ale …

După tribulații îndelungate, atât în plan familial, cât și în cel profesional, evocate amănunțit în volumul Operație pe cord deschis (Ed. Universal Dalsi, București, 2002), Al. Săndulescu era încadrat, la 1 martie 1963, în calitate de cercetător al Institutului de Istorie Literară și Folclor, grație directorului G. Călinescu. În toamna anului următor, revenea pe post …

Un publicist ardelean cu idei pedagogice eminesciene se împlinesc în acest sfârșit de toamnă o sută de ani de la trecerea în eternitate a unui vrednic gazetar, scriitor și pedagog ardelean: Septimiu Albini (9 iunie 1861- 7 noiembrie1919) despre care N. Iorga în Oameni cari au fost are aceste cuvinte de prețuire: „El a fost …

Debutul critic al lui Cornel Regman, în lustrul dinainte de 1947, este absolut remarcabil. Viitorul cronicar literar scrie deocamdată mai mult despre clasici, începându-și printre puținii critici de ieri și de azi, articolele cu o critică a criticii. Toată prima parte din Alecsandri, prozatorul este, de pildă, admirabil scenarizată. Puțini se pricep mai bine ca …

În prima decadă a lunii septembrie 1976, aveau să se țină zilele literaturii sovietice în RSS Mol­do­ve­nească, inclusiv cu mai mulți oaspeți-participanți din „lagărul socialist“. Însă, foarte precaut și secretos, precum era, Pavel Boțu, prim-secretarul uniunii condeierilor de la Chișinău, se străduise să păstreze o taină aproape cazonă, de… con­traspionaj, să zic, despre programul respectivului …

În ediția TUDOR ARGHEZI. OPERE IX. Publicistică, 1941-1947, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu (apărută sub egida Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă/ Univers Enciclopedic, Colecția „Opere fundamentale”, coordonator: acad. Eugen Simion, București, 2006, 1925 p., pp. 643-646), este reprodus un text incomplet față de cel publicat în ziarul „Gorjanul” de la …

I. Introducere. Fondatorii. Perioada interbelică Dacă luăm drept dată de referință jumătatea secolului XIX, când se constituie câmpul nostru editorial, când se creează ansamblurile cunoscute de cerere și ofertă, pentru care o importanță nu mică o au familiile de tipografi și editori, alcătuite din mai multe generații, putem constata că este greu de numit o …

printre locurile foarte greu de rezolvat, dacă nu imposibil, din poezia eminesciană aș dori să supun atenției publicului finalul de la Mortua est! Este publicată de Eminescu1 în „Convorbiri literare“, 1 martie 1871, comentată (cu citate ample) de Titu Maiorescu2 în studiul său „Direcția nouă…“ din aceeași revistă, același an, 15 mai, de același3 în …

În placheta Silabe (Editura pentru Literatură, 1965), Arghezi includea și un Psalm („Am fost să văd pe Domnul bătut de viu pe cruce“). Declarația din primul vers reprezintă o mărturisire de credință. Cât de loială rămâne aceasta, după ciocnirile cu diferite obstacole, e o încercare demnă de un apostol: „Și te slujesc; dar, Doamne, până …

În călătoriile sale de-a lungul subcontinen­tului, Eliade întâlnește mai mulți europeni, care-i devin vremelnici tovarăși de drum. Cu o excepție sau două, aceștia au, în India, profiluri incerte, de-abia schițate, iar adesea sunt chiar lipsiți de nume. Europenii pe care-i cunoaște în Calcutta sunt, în schimb, mult mai bine conturați în Șantier. Ei se grupează …

Începutul unei cariere literare de șase decenii și jumătate se consemnează la 12 mai 1929, când Nae Ionescu acceptă – la rugămintea pictorului Corneliu Mihăilescu care, alături de Marcel Iancu, M. H. Maxy, Militza Petrașcu, Hans Mattis Teutsch și Victor Brauner, deschisese încă din 7 aprilie 1929, la Sala „Artele Decorative”, a doua expoziție colectivă …