La scurtă vreme după moartea lui Eminescu, un poet cu numai opt ani mai tânăr decât el, Alexandru Vlahuță (18581919) a început să fie considerat un nou Eminescu. La fel, un nou Eminescu, va fi proclamat, în anii ’60, Ioan Alexandru. După ce l-a acceptat destul de greu pe autorul Luceafărului, societatea românească a trecut …
Vestimentația personajelor poate fi un element cu semnificații adânci sau un simplu detaliu caracterizant. Camil Petrescu, de exemplu, îi acordă o importanță destul de mare. El și personajele lui erau cam snobi și excesiv mondeni. Cu toate acestea, Ștefan Gheorghidiu, un prototip al autorului, se declară neglijent vestimentar și îl califică pe rivalul său, Gregoriade, …
Despre anii debutului lui Geo Dumitrescu și despre felul în care se poate scoate o revistă nouă în vremuri tulburi aflăm din ceea ce scrie Sergiu Filerot în cartea Reîntâlniri: „Într-una din ultimele zile ale lunii februarie 1941 […] iată că apare un tinerel slab, scund, cu ochii parcă mirați, dar atenți, concentrați, deși tânărul …
pentru Ion Minulescu, literatura nu are decât o obligație: să placă. Ea nu trebuie să se axeze pe o metafizică, se mulțumește și cu o filosofie ieftină. Nu evită sentimentalismul, dacă sentimentalismul este cel care îi cucerește pe cititori. Renunță la grija de a fi verosimilă, pentru a da mai mare libertate imaginației. Nu moralizează, …
Ca și Cezar Petrescu, Victor Ion Popa (1895–1946) știa ce anume interesează publicul și cum anume trebuie să scrie ca să-l atragă. Cunoștea secretul succesului. Putea să fabrice oricând un best-seller. Foarte productiv ca dramaturg (a scris, printre altele, comedia idilică Take, Ianke și Kadâr care place și azi și se joacă în fața unor …
Dimitrie Găzdaru (1897 – 1991) s-a afirmat drept unul dintre cei mai de seamă romaniști ai secolului al XX-lea, făcându-se cunoscut mai ales în spațiul cultural hispanofon, prin zeci de volume și sute de articole de filologie și lingvistică romanică. Și-a început cariera didactică la Iași, ca asistent al profesorului său A. Philippide (1924-1928), a …
N-ar fi exclus ca Petru Dumitriu, scriind Cronică de familie, 1957, să se fi aflat într-o relație de emulație cu Ion Marin Sadoveanu, autorul romanului Sfârșit de veac în București, 1944. Romanul lui Ion Marin Sadoveanu, primul dintr-o proiectată trilogie, Lumea (din care până la urmă a mai apărut doar al doilea, Ion Sântu, 1957) …
influența apăsătoarei proze a lui Dostoievski s-a extins lent (de la mijlocul secolului nouăsprezece și până spre sfârșitul secolului douăzeci), ca un nor radioactiv, spre țările din vestul Rusiei, până a cuprins întreaga Europă. Mulți prozatori europeni – ca Franz Kafka sau Albert Camus, Gala Galaction sau Nicolae Breban –, contaminați, au descoperit și ei …
Prima interferenţă, după ştiinţa mea, între literatura română şi cea daneză o datorăm lui Caragiale. Într-un articol nesemnat al acestuia, publicat fără titlu în ziarul liberal „Voinţa naţională” la 4 octombrie 1885, cu paternitatea stabilită de Şerban Cioculescu şi intitulat de el [À la don Ranudo de Colibrados], autorul Scrisorii pierdute persiflează fumurile aristocratice ale …
După tribulații îndelungate, atât în plan familial, cât și în cel profesional, evocate amănunțit în volumul Operație pe cord deschis (Ed. Universal Dalsi, București, 2002), Al. Săndulescu era încadrat, la 1 martie 1963, în calitate de cercetător al Institutului de Istorie Literară și Folclor, grație directorului G. Călinescu. În toamna anului următor, revenea pe post …
La 25 iunie 1851 publicația franceză „Teatrul“ anunță încetarea neașteptată din viață a tinerei și admiratei artiste Dridri (pe numele ei adevărat, Marie Angélique Chataignez). Cu această informație începe romanul lui Vasile Alecsandri, publicat în formă de foileton în 1871 în „Revista contimporană“ și rămas neterminat. Autorul i-a adăugat ulterior două scrisori, reproduse ca o …
Un publicist ardelean cu idei pedagogice eminesciene se împlinesc în acest sfârșit de toamnă o sută de ani de la trecerea în eternitate a unui vrednic gazetar, scriitor și pedagog ardelean: Septimiu Albini (9 iunie 1861- 7 noiembrie1919) despre care N. Iorga în Oameni cari au fost are aceste cuvinte de prețuire: „El a fost …