Într-un capitol din partea a doua a romanului Ion, bătrânii Herdelea, rămași singuri acasă, ascultă, într-un peisaj dezolant de toamnă, cum vâjâie vântul de toamnă și cum sâsâie lemnele verzi în vatră. La marginea unui imperiu aflat în pragul destrămării mitului habsburgic („finis Austriae“), bătăile ceasului rău încă plutesc ca o fantasmă amenințătoare: „Ceasornicul, agățat …
Datat „1946“ și publicat, prin grija lui George Ivașcu în 1965, Hronicul și cântecul vârstelor este cartea esențialei răspântii a existenței și literaturii lui Lucian Blaga; scris la cincizeci și unu de ani, caietul cuprinzând autobiografia marelui scriitor ilustrează o vârstă pe care o fixaseră aforismele din Discobolul (1945) și textele din Trilogia valorilor (1946): …
Descoperită în anii 30 ai secolului trecut, corespondența lui Duiliu Zamfirescu e departe de a fi integral editată. Un filon încă neexplorat este epistolarul diplomatic. Într-o carieră de treizeci de ani scriitorul-diplomat a trimis (câteodată a și primit!) scrisori unor politicieni români și străini precum I. I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Dimitrie Burileanu, George Gr. …
Adept al pozitivismului epocii în care trăia, Constantin Dobrogeanu-Gherea a manifestat aversiune față de abstracții și teorii „aeriene“, asumându-și, în acest sens, un rol de pionierat: „În țara noastră sunt unul din cei dintâi cari au zdruncinat toate teoriile metafizicei estetice și aplicarea lor la critica literară“ (Din critice, Editura pentru Literatură, 1967, p. 440; …
Romanul Un port la răsărit, apărut în 1941, este scris la persoana întâi, din perspectiva unui tânăr inginer din București. Într-o zi de toamnă, la scurtă vreme după redobândirea Basarabiei de România, acesta sosește într-un mic oraş-port de pe malul Limanului (lac format pe Nistru), cu misiunea de a acorda asistenţă tehnică la instalarea unui …
La scurtă vreme după moartea lui Eminescu, un poet cu numai opt ani mai tânăr decât el, Alexandru Vlahuță (18581919) a început să fie considerat un nou Eminescu. La fel, un nou Eminescu, va fi proclamat, în anii ’60, Ioan Alexandru. După ce l-a acceptat destul de greu pe autorul Luceafărului, societatea românească a trecut …
Vestimentația personajelor poate fi un element cu semnificații adânci sau un simplu detaliu caracterizant. Camil Petrescu, de exemplu, îi acordă o importanță destul de mare. El și personajele lui erau cam snobi și excesiv mondeni. Cu toate acestea, Ștefan Gheorghidiu, un prototip al autorului, se declară neglijent vestimentar și îl califică pe rivalul său, Gregoriade, …
Despre anii debutului lui Geo Dumitrescu și despre felul în care se poate scoate o revistă nouă în vremuri tulburi aflăm din ceea ce scrie Sergiu Filerot în cartea Reîntâlniri: „Într-una din ultimele zile ale lunii februarie 1941 […] iată că apare un tinerel slab, scund, cu ochii parcă mirați, dar atenți, concentrați, deși tânărul …
pentru Ion Minulescu, literatura nu are decât o obligație: să placă. Ea nu trebuie să se axeze pe o metafizică, se mulțumește și cu o filosofie ieftină. Nu evită sentimentalismul, dacă sentimentalismul este cel care îi cucerește pe cititori. Renunță la grija de a fi verosimilă, pentru a da mai mare libertate imaginației. Nu moralizează, …
Ca și Cezar Petrescu, Victor Ion Popa (1895–1946) știa ce anume interesează publicul și cum anume trebuie să scrie ca să-l atragă. Cunoștea secretul succesului. Putea să fabrice oricând un best-seller. Foarte productiv ca dramaturg (a scris, printre altele, comedia idilică Take, Ianke și Kadâr care place și azi și se joacă în fața unor …
Dimitrie Găzdaru (1897 – 1991) s-a afirmat drept unul dintre cei mai de seamă romaniști ai secolului al XX-lea, făcându-se cunoscut mai ales în spațiul cultural hispanofon, prin zeci de volume și sute de articole de filologie și lingvistică romanică. Și-a început cariera didactică la Iași, ca asistent al profesorului său A. Philippide (1924-1928), a …
N-ar fi exclus ca Petru Dumitriu, scriind Cronică de familie, 1957, să se fi aflat într-o relație de emulație cu Ion Marin Sadoveanu, autorul romanului Sfârșit de veac în București, 1944. Romanul lui Ion Marin Sadoveanu, primul dintr-o proiectată trilogie, Lumea (din care până la urmă a mai apărut doar al doilea, Ion Sântu, 1957) …