Amintirea unui gazetar de odinioară – Augustin Popa  

Puțini mai știu astăzi numele unui gazetar blăjean din perioada interbelică și profesor la Școlile Blajului, îndeosebi la Facultatea de Teologie Greco-Catolică. Doar cei care mai au răbdarea să răsfoiască paginile îngălbenitele de vreme ale publicațiilor blăjene de odinioară. Mi-a revenit în minte numele său când în paginile seriei noi a „Unirii“ blăjene, după 1990, …

Cornel Udrea – postume rânduri de prețuire

În 1964, urma ca studenții din anul IV la Filologia clujeană să facem practică pedagogică la Liceul „Mihai Eminescu“ din Cluj, sub îndrumarea blândului și colegialului asistent universitar Vistian Goia. Liceul „Mihai Eminescu“ era considerat, alături de Liceul „George Barițiu“ și Liceul „Emil Racoviță“, unul dintre cele mai bune licee din Cluj, de aceea a …

Andrei Mureșanu și Simion Bărnuțiu

Biografii lui Andrei Mureșanu stăruie mai ales asupra rolului de îndrumător al lui George Bariț asupra poetului imnului național. E adevărat că între cei doi cărturari ardeleni a fost o frumoasă și rodnică prietenie literară. George Bariț l-a chemat la Brașov ca profesor la școala românească și redactor secund al publicațiilor sale. A fost nașul …

Nicolae Manolescu la Blaj

În toamna anului 2003, când Nicolae Manolescu era președintele Partidului Alianței Civice, a venit la Blaj însoțit de poetul Ștefan Augustin Doinaș și de actorul-poet Ștefan Radoff. Eram bibliotecar, cu jumătate de normă, la Biblioteca documentară „Timotei Cipariu“ din Blaj. Așa se numea biblioteca constituită din „dubletele“ pe care Biblioteca Academiei-Filiala Cluj le „redirecționase“ spre …

Corneliu Coposu despre spiritul Blajului

Absolvent strălucit al Liceului blăjean, promoția 1930, Corneliu Coposu a elogiat în scris sau în cuvântări ocazionale școlile și dascălii Blajului. O astfel de cuvântare ocazională este cea rostită la revederea colegială a absolvenților Liceului „Sf. Vasile“ în 1983, intitulată Spiritul Blajului, o strălucită apologie a școlilor supranumite de generosul lor ctitor, Episcopul Petru Pavel …

Șincai – 270. „Istoricul semeț și dârz…” în evocări imnice

Geo Bogza obișnuia să scrie tablete cu vibrații lirice, la aniversarea sau comemorarea unor scriitori. Multe din acestea au căpătat notorietate prin recitarea unor actori celebri. Lui Șincai îi închină o asemenea tabletă, pornind de la interpretarea portretului marelui cărturar și martir, încheind cu convingerea că viața și opera lui, nu vor lăsa indiferente generațiile …

Un tragic cântăreț al Apusenilor

Se împlinesc, în 2024, 75 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Nicodim Ganea (1949-2024) „rapsodul moților“. A avut o viață zbuciumată și nefericită și din cauza împrejurărilor vieții de multe ori potrivnice față de el, poate și din cauza structurii sale sufletești, înclinate spre depresie, pesimism și tristețe. El ar fi …

Restituirea postumă

Prezent în două antologii de poezie transilvană: Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, 1935 și Emil Giurgiuca, Poeți tineri ardeleni – Antologie. Cu 18 măști în lut de Ion Vlasiu, Buc., 1940, Teofil Bugnariu1 s-a bucurat la începuturile sale poetice de aprecieri critice elogioase, dar și-a întrerupt creația poetică într-un mod neașteptat și inexplicabil în 1940. …

Ion Buzași: 160 de ani de la moartea lui Andrei Mureșanu. 215 ani de la nașterea lui Simion Bărnuțiu. Doi pașoptiști „unium libri”

Ambii scriitori își datorează celebritatea unei singure scrieri: Simion Bărnuțiu – Discursul rostit în 2/14 mai 1848 în Catedrala Blajului, iar Andrei Mureșanu – poezia Un răsunet, cunoscută prin supratitlul derivat din începutul abrupt de vers: Deșteaptă-te, române! Sunt opere emblematice inspirate de Revoluția transilvană de la 1848: Discursul lui Simion Bărnuțiu – ca program …

I. E. Torouțiu (1888-1953). Un benedictin al istoriei literare

Cred că în istoriografia literară românească I. E. Torouțiu este un caz singular atât prin activitatea sa, și mai ales prin puțin știutul său destin biografic – un destin tragic care-i aureolează pasiunea pentru comoara documentelor literare. Căci pe lângă articole despre literatura germană (pregătea o mare monografie despre Goethe), pe lângă articole religioase, numele …

Publicistica literară a lui Ion Agârbiceanu

Publicistica literară a lui Ion Agârbiceanu cuprinde mai ales medalioane literare, adică scurte expuneri literare în care se schițează portretul spiritual al unei personalități. O parte din ele au fost publicate în două volumașe: Cărturari români și Marii cântăreți în cadrul „Bibliotecii poporale a Asociațiunii“ (1934). Dar amănunțita Bibliografia Ion Agârbiceanu, alcătuită de D. Vatamaniuc, …

Urmuz (1883 – 1923). Epigrama ca reflex al istoriei literare

George Corbu este cunoscut mai ales ca epigramist; a publicat mai multe volume, cărora le-a conferit o notă originală și le-a botezat „corbigrame“. Este și un cercetător al acestei specii literare alcătuind o Antologie a epigramei românești (2004) și o crestomație din epigramistica acelor trei Pavelești, celebri reprezentanți ai genului, cu titlul Cei trei magnifici: …