O artă poetică și o poezie premonitorie. Radu Stanca (1920-1962)

În noiembrie 1962 la Cofetăria „Arizona“ din Cluj, unde veneau îndeosebi scriitorii și artiștii, l-am văzut pe Radu Stanca și mi s-a întipărit în memorie figura unui intelectual distins, cu un chip ce trăda o suferință ascunsă. Era grav bolnav și peste câteva săptămâni poetul avea să treacă la cele veșnice. În revista „Tribuna“ a …

George Crețeanu – 135 de ani de la moarte. O poezie celebră și un poet uitat

Într-o anchetă literară recentă, România literară se ocupa de scriitori uitați. Unul dintre repondenți opina că sunt mai multe categorii de scriitori uitați: unii, cei mai mulți, pentru că opera lor s-a dovedit caducă, așadar își merită uitarea; alții pentru că au venit orientări literare noi și scrisul lor pare inactual, vetust; și, în sfârșit, …

Aprigul poet al moților

Așa ar putea fi definit Vasile Copilu-Cheatră, al cărui volum reprezentativ apărut în 1937, la Editura „Lamuri“ din Mediaș, se intitula Cartea moțului. Maestrul său după propria mărturisire a fost Aron Cotruș, cu care se înrudește stilistic, și pentru care a păstrat o statornică prețuire întreaga viață, cercetându-i traseele biografice în țară și străinătate. Este …

Emil Giurgiuca – antologia de poezie transilvană

În 1992, la trecerea în eternitate a „poetului Podișului someșean“, un coleg de generație, Vlaicu Bârna, îl considera „artistul desăvârșit al cuvântului“, neîntrecut evocator al fastelor naturii, dar și autorul unor remarcabile antologii, Poeți tineri ardeleni, Editura Fundațiilor Regale, 1940 și, Transilvania în poesia românească, București, 1943, rod al cercetării de numeroase cărți și publicații, …

Comemorări literare Petre V. Haneș. Un prieten al istoriei literare

petre V. Haneș (1879-1966) face parte din generația interbelică a profe sorilor secundari, care pe lângă o remarcabilă activitate catedra tică au desfășurat o activitate publicistică, au alcătuit bibliografii despre unii scriitori locali, contribuții de pe urma cărora au profitat cercetările ulterioare sau sintezele de istoria literaturii române. A fost discipolul lui Ovid Densușianu și …

O bibliotecă a generoaselor inițiative culturale

Biblioteca din Bistrița a împlinit 70 de ani de la înființare. Aniversarea e marcată de un impunător volum, care cuprinde două părți: prima parte este o sinteză referitoare la istoria culturală și la dezvoltarea Bibliotecii Județene și a bibliotecilor din județul Bistrița-Năsăud, iar a doua parte prezintă noua Bibliotecă Județeană „George Coșbuc“ și cuprinde într-un …

Ode închinate lui Ion Heliade-Rădulescu

Prefigurând elogiul „sfintelor firi vizionare“ din Epigonii, M. Eminescu publică în „Familia“, An III, nr. 25/1867 oda La Heliade. Intitulată în formă arhaică de dativ popular La Heliade (Lui Heliade), poezia exprimă dorința tânărului poet, de curând debutant, tot în „Familia“, de a cânta precum autorul Biblicelor. Căci, dacă i-ar permite zeul artelor, Apollo, să-și …

Ion Alexandru și generația sa poetică

Ion Alexandru face parte din generația 60 a liricii românești, așa-numita „generație Labiș“. Marian Popa însă în Istoria literaturii române de azi pe mâine, nu con sidera acest grup de poeți – din care făceau parte Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Ana Blan diana, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, Cezar Ivănescu, Gheorghe Pituț, …

25 de ani de la moartea lui Gavril Scridon. Un exeget coșbucian

Cred că obârșia năsăudeană comună l-a îndemnat pe Gavril Scridon să studieze amănunțit viața și opera lui Coșbuc. Este dominanta cercetării sale literare și el rămâne unul din cei mai importanți exegeți coșbucieni. Biografia exegetului are câteva consonanțe cu cea a poetului: amândoi sunt din mândra țară a Năsăudului; și Gavril Scridon a studiat liceul, …