Dintre cele 11 volume ale Dosarului de Urmărire Informativă Nr. 207, aflat în Arhivele CNSAS, aproximativ 3 îi sunt „consacrate“ lui Dinu Pillat: primul volum, integral, volumele II și III, parțial (acestea, amestecate, includ și documente despre Constantin Noica și N. Steinhardt) și volumul IX, integral conținând înregistrări de convorbiri telefonice. Celelalte volume îi sunt „dedicate“ lui N. Steinhardt (din aceste volume, am mai publicat diverse documente, mai ales scrisori interceptate, în paginile României literare). De regulă, astfel de dosare de urmărire sunt individuale, însă probabil Securitatea a avut în vedere afinitățile dintre cei doi intelectuali, de vreme ce le-a conexat în același dosar. El este, desigur, diferit de Dosarul procesului Noica-Pillat (P 336, 21 de volume), în care, fiind vorba de un proces colectiv, contopirea documentelor este justificată.
În esență, trei sunt corpusurile mari de texte care compun dosarul de urmărire a lui Dinu Pillat: primul dosar, deschis la 28 februarie 1956 și închis la 6 septembrie 1960 (din care aflăm însă că Dinu Pillat era în vizorul Securității din 1954), al doilea, deschis la 14 iunie 1968 și închis la 7 ianuarie 1971, și al treilea, deschis la 7 ianuarie 1974 și închis la 24 aprilie 1975. Dacă adăugăm și perioada arestului, procesului și a detenției politice a lui Dinu Pillat (25 martie 1959 – 28 iulie 1964), avem o imagine mai mult decât elocventă a destinului unui intelectual remarcabil (id est indezirabil) într-un sistem totalitar. De altfel, despre un „lot Dinu Pillat“, se vorbește în aceste documente încă din 1954… Tipologia documentelor conținute în aceste dosare este, ca și în alte cazuri, una vastă: planuri de acțiune, rapoarte de analiză, note informative, note de filaj, cereri de verificare la cartotecă, schițe ale casei din strada Ion Țăranu Nr. 6, fotografii, note de interceptare a convorbirilor telefonice etc.
Pentru acest dosar al României literare am selectat câteva note din 1956 date Securității de informatoarea „Cleopatra“ (identificată de dna Monica Pillat în persoana Mariei Ionescu, soția lui Petre Ionescu, fratele Ecaterinei Filipescu – mama Corneliei Pillat). Informatoarea, recrutată de către Securitate printr-un șantaj, primise sarcina să se strecoare – profitând de relațiile de rudenie – în intimitatea familiei Pillat și să ofere detalii despre tot ce se întâmplă în această familie (atmosfera generală, întâlniri cu prieteni, discuții, relații cu persoane din străinătate – mai ales! – idei, opinii politice, intenții, chiar fapte banale etc.). Printre altele, primise sarcina „s-o tragă de limbă“ pe Monica (atunci în vârstă de 9 ani) pentru „a scoate de la aceasta o serie de lucruri referitoare la Neli și Dinu“.
Notele date de „Cleopatra“ sunt mai multe și se întind pe mai mulți ani, însă am optat pentru cele de față tocmai pentru că ele surprind atmosfera dintr-o familie nobilă, în total dezacord cu regimul instalat la noi după 1945 și experimentând deja ororile acestuia (moartea în închisoare, în 1952, a lui Gheorghe Ene-Filipescu, arestarea Mariei Pillat-Brateș în 1949 și trimiterea ei în domiciliu forțat, pierderea proprietăților, eliminarea lui Dinu Pillat de la Catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere, marginalizarea și interdicția etc.), în preajma și în timpul unor evenimente istorice incandescente: Revoluția din Ungaria din octombrie-noiembrie 1956, protestele din Polonia din același an, criza Suezului ș.a.
După cum se poate vedea, notele „Cleopatrei“ (pe unele, le-am reprodus fragmentar din motive de spațiu) sunt foarte agramate și trădează o școlaritate precară (chiar am stat în cumpănă dacă să le dau ca atare, riscând să agasez cititorii sau să le rescriu, adaptându-le normelor ortografice actuale, dar sacrificând „autenticitatea“ textului și producând, în ultimă instanță, un fals; am optat în cele din urmă – aceasta și în urma consfătuirii cu Răzvan Voncu – pentru prima variantă). Se vede însă că, mai ales în anii 1950, Securitatea nu avea scrupule gramaticale (și nici de alt fel) în recrutarea informatorilor. Nu este exclus, pe de altă parte, ca în spatele acestor note să existe un complex de inferioritate, social și cultural, al informatoarei în raport cu victimele denunțurilor sale.
Dincolo de zidul de agramatisme ale „Cleopatrei“ transpare însă autentica stare de spirit a celor aflați sub lupa Securității: oroarea față de comunism și față de Uniunea Sovietică, euforia și speranța în timpul Revoluției de la Budapesta, amara decepție în urma reprimării ei de trupele sovietice. O astfel de narațiune emoțională trebuie să fi fost comună tuturor celor care au refuzat să se înregimenteze în „noua ordine“ de dincoace de Cortina de Fier, de vreme ce ea poate fi identificată, de pildă, și în Jurnalul fericirii de N. Steinhardt (v. Jurnalul fericirii, Polirom, Iași, 2008, pp. 581-583).
NOTE INFORMATIVE
2 Noembrie 1956
pentru Preda Ion
Sursa „Cleopatra“
S-a făcut notă la raport
N O T Ă(1)
La familia Pilat a fost în vizită Adrean Dumitriu(2), s-a discutat despre situația din Ungaria. Ecat. Filipescu(3) i-a povestit cum a fost la Târgul Ocna(4), dar nu i s-a dat voe să intre în cimitir. Însă printre sârmele care desparte cimitirul, am văzut pe ce parte sunt cei moți din anul 1952, care nu erau prea mulți. Au fost la preotul dela Târg ca să vadă dacă nu știe el unde e îngropat, preotul i-a spus că în […](5) în care a murit el nu e chemat. Adrian i-a spus să aibă răbdare că în curând se v-a schimba și atunci se v-a ști unde e îngropat, căci în registrele închisorii sunt trecuți și numerotate locurile unde sunt îngropați toți deținuți. Ecat. Filipescu a trimis două scrisori în Australia la fiul ei(6), prin doi sportivi Români cari urmau s-au au plecat cu avionul.
[…]
Tot în casa Pilat s-a discutat că comuniști sunt pierduți și că Sovietici au primit o mare lovitură, ei care se credeau tari siguri de toată reușita că v-or cuceri toată omenirea, în plină glorie Unguri le-a dat în cap(7). Că din Ungaria sunt forțați să se retragă spre rușinea lor cu coada într-e picioare. Că Unguri au primit ajutor din partea Austriei și Italiei că l-a granița Austro-Ungară se plimbă uni la alți fără nici un control.
Că, comuniști nu văd că în nici o parte nui vor nimeni și l-a noi în țară au început să-și arate slăbiciune, cu mărirea lefurilor și pensilor, dar cui o mărește, la toată lumea? Până acum nu s-au gândit, acum când și l-a noi se aude de mișcări(8), că s-au făcut o mulțime de arestări pe la diferite facultăți și în special la facultatea de medicină care cer desființarea Marxsizmului, la Politehnică un prof. Ghimba nu se m-ai poate înțelege cu studenți nu știe cum să-i facă să fie potoliți. La Cluj de asemenea spun ei studenți Români cari au o bursă de 120-180 îi invită pe studenți Coreeni la ei, iar acolo îi bat având necaz, căci statul Român le dă 800 lei bursă și ei spun că au dreptate studenți Români, cum în țara Românească un Român să nu aibă posibilitatea să învețe să rabde și să se tuberculizeze iar streini se lăfăesc pe spatele Românilor. Că tov. Gh. Dej și alți și-au trimis fetele acum în voiaj în Italia și se întreabă dacă se m-ai întorc s-au le pune la adăpost, că probabil le-a mirosit de schimbare. Se aude că spre Cluj trenurile nu mai circulă.
***
20 noembrie 1956
Cpt. Preda I.
Sursa „Cleopatra“
N O T Ă(9)
În seara zilei de 18 Noembrie familia Pilat a avut mai mulți invitați, aniversând ziua lui Dinu de naștere. Au fost invitați Dr. Radian(10) cu soția, prof. Voiculescu(11), Lăzărescu(12) cu soția, și un prieten a lui Dinu, Florescu, s-a discutat despre evenimentele din Ungaria că ce rost au Ruși acolo, ea au auzit că Ruși cu aviația ari fi distrus mi de oameni că a fost un măcel înfiorător. Nu știu care a spus că cineva și din sursă sigură i-ar fi spus că la Onu la ultima conferință când a fost și Neru(13) s-ar fi cerut ca Sovietici să părăsească Ungaria și că Neru ari fi fost primul care a iscălit.
Au fost contraziceri, unii credeau iar alți nu. Soția lui Lăzărescu a spus e mai bine să nu ne m-ai gândim la schimbare, că dacă ne gândim o să înebunim văzând că sperăm și nimic nu se schimbă, eu am impresia că Americani au un pact, o convenție cu Ruși, căci altfel nu iar lăsa să-și facă de cap. Că îi lasă pe Ruși să se întărească, că ce ei nu văd că în Ungaria Ruși și-au făcut de cap și Americani de ce nu a intervenit la timp, și cu Suezul(14) tot așa o să se termine, că probabil Ruși sunt tari, ce carte joacă Americani nimeni nu o știe.
S-a mai discutat de arestări că printre medici de asemeni se fac. Ecat. Filipescu spune că îi e teamă ca lui Dinu să nu i se întâmple ceva. […] Lui i-a fost frică de origina lui, ce vină are el că sorsa(15) ține pe Fărcășanu, Dinu nu a făcut nici o politică.
[…]
La D-na Pilat a fost în vizită soția fostului Ministru Bujoi(16) și Gh. Danielopol(17) care spune că are serviciu la B.N.R.
„Cleopatra“
***
11 dec. 1956
Cpt. Preda I.
Sursa „Cleopatra“
N O T Ă(18)
Ecat. Filipescu dimpreună cu fratele ei Costică Ionescu, discutau despre situația din Ungaria. Ecat. Filipescu spunea că în Ungaria luptele continuă, deși la radio românia spune mereu că acolo merge bine, țărani muncitori sunt mulțumiți de noi conducători și partid, totul e minciună că în ziare și la radio trâmbițează că acolo totul merge bine, dar ei știu că acolo sunt grave, că de altfel singuri spun, că acum s-a pus în funcțiune, cutare fabrică s-au uzină, deci până acum nu a funcționat.
Ecat. Filipescu povestea cum i-a și familia ei, au plâns când cu rebeliunea din Ungaria, la radio Budapesta, rebeli cereau ajutor și spunea cum sovietici avansează și ei nu m-ai pot să reziste și cereau ajutor, ajutor și se întrebau de ce Anglo-Americani nu intervin. Că sovietici sunt besti se amestecă peste tot că de ce nu i-a lăsat pe unguri să se lupte și care erau m-ai tari aceia să rămână la conducere, dar bestile roși când au văzut că pierd și că armata lor dimpreună cu armament se dă de partea ungurilor și situația era pierdută pentru ei au băgat în luptă mongoli, care aceia sunt brute-animale, lupta la disperare. Că un ofițer sovietic care a fost trimis să lupte în Ungaria, când a văzut că trebue să tragă în popor s-a împușcat.
Că la granița Ungaria-Austria sovietici sunt îmbrăcați în uniformă Austriacă și toți cei ce vor să treacă în Austria sunt prinși, arestați, deportați s-au împușcați.
Că în Ungaria un grup de femei au vrut să se ducă la cimitir să depună flori la mormântul celor căzuți la rebeliune, când să se apropie le-a eșit în față un ofițer sovietic care le-a spus că nu e voe să treacă pe acolo, una din femei i-a spus, ce și de flori vă e frică, atunci ofițerul a împușcat-o ei bănuiesc că femeia l-ar fi pălmuit, nu se știe ce s-a făcut cu ofițerul l-au linșat femeile s-au ce s-a făcut cu el. Că de la Melbourne o jumătate din sportivi Unguri au rămas acolo, deasemeni și de la noi l-a fel. Ei îi era teamă, că a auzit că una din sportivele române a avut 100 de cereri n căsătorie și că nu m-ai vine înapoi în țară, nu știa care din ele, căci i-a aștepta vești de l-a fiul ei dar Elena Mărgărit(19) cari trebuea să-l vadă pe fiul ei acolo e căsătorită; deci nu crede să fie vorba de ia. Că, comuniști spun că rebeli unguri și-au procurat armele din străinătate, în realitate le aveau de sovietici ce s-au dat de partea lor și de l-a armata ungară, spune că femei, bărbați stăteau l-a coadă ca să i-a arme, granate. Că ei așteaptă să vadă ce se v-a mai întâmpla după ce sovietici au fost scoși de la O.N.U. Că sovietici și comuniști văd că sunt pierduți și că nimeni nu-i vor că tota omenirea e contra lor și ei cred că se v-a face război, căci sovietici nu o să cedeze așa ușor. Că în Uniunea-Sovietică de asemenea au fost manifestați studențești, cari și ei s-au săturat, că un cetățean sovietic a spus că 30 și ceva de ani a trebuit să trăiască în minciună și teroare că poporul așteaptă eliberarea.
Că în Polonia de asemenea merge prost, Polonezi nu vor pe sovietici și fac manifestați cerând să plece ruși(20). Că l-a ambasada sovietică au fost sparte giamurile și charaghioși de comuniști, spun prin ziare că au fost o bandă de huligani.
„Cleopatra“
***
12.XII.956
Cpt. Preda Ion
Sursa „Cleopatra“
N O T Ă(21)
În seara zilei de 24 Noemb. 956 la familia Pilat și Filipescu au avut invitați fiind a doua zi ziua Ecat. Fillpescu, au fost invitate soția artistului Nichi Atanasiu(22), sora ei soția Dr. Mihuț, ambele fiind nepoatele lui Ene Filipescu, o D-șoară Arhitectă Irineu și surorile Ecat. Filipescu.
D-na Pilat și D-șoara Irineu și Dinu Pilat, când am intrat discutau cum a fost răpit Nogy(23) de la legația Iugoslavă, că s-a prezentat la legație niște cetățeni, cari au dat toate garanțile, că să-lil dea pe Nogy că ei îl duc acasă și ei garantează pentru el; ca la barieră să fie oprită mașina de către sovietici și ei dispăruți fără să ști nimeni unde i-a dus, că s-au făcut o mulțime iarăși de arestări și printre arestați se află și Crețulescu(24).
[…]
Dinu a întrebato pe D-na Atanasiu că ce spune soțul ei de la Paris că a auzit că o mulțime vor să vină înapoi în țară, că scritorul Eugen Ionescu au auzit ei, că vrea să vină în țară? Dna Atanasiu a răspuns că nu știe absolut nimic, i-a știe numai de Elvira Popescu.
Au fost discuți despre schimbarea situației, la care D-na Atanasiu a răspuns: nu știu ce sperați voi, dar eu nu văd nici o schimbare, dupe aceea Dinu a plecat și în camera vecină îi spune soacrei lui că s-a antrenat la discuți și crede că soțul D-nei Atanasiu e comunist.
D-șoara Irineu arat ea are 58 ani povestea lui Dinu și D-nei Pilat că la Sinai, Ruși au avut o înfrângere grozavă, că încă 6 ore dacă mai întârziau, Anglo-Francezi și Izdraileni, Ruși dădeau un atac extra ordinar că aveau submarine tancuri toate blocate acolo(25).
Că acum Sovietici iar au început să-l facă pe Tito călău. Că jurnale spun că în Ungaria s-a terminat că totul merge bine și în realitate sunt numai minciuni că peste tot la uzine întreprinderi sunt greve și că nu știu câte sute de sovietici cu soțile lor sunt în fabrici, uzine în Ungaria. Că la O.N.U. sovietici erau batjocoriți pe față și ei stăteau ca lemnu parcă nu interesau pe …
[…]
Ecat. Filipescu l-a întrebat [pe Adrian Dumitriu, pe care l-a vizitat] cum vede el situația și ce speranțe sunt? Mai spune ceva, el spune, de ce să disperi, eu mai aveam vreo speranță și aș […](26) liber am fost condamnat pe viață și am făcut 8 ani(27) tot așa și cu evenimentele, eu sper mai mult ca ori când, mai cu seamă că Ruși cu intervenția lor în Ungaria și-au dat singuri în cap.
Mai povesteau că în Uniunea-Sovietică iar începe teroarea Stalinistă.
„Cleopatra“ l
——————
1 A.C.N.S.A.S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. I, ff. 131-132.
2 Adrian Dumitriu (1905-1994). Membru marcant al Partidului Social-Democrat și membru fondator al Partidului Social-Democrat Independent (1946). A fost secretarul lui Constantin Titel Petrescu.
3 Ecaterina Filipescu, mama Corneliei Pillat.
4 Gheorghe Ene-Filipescu (1884-1952), tatăl Corneliei Pillat, fruntaș al Partidului Social-Democrat Independent, a fost arestat în 1949 în lotul Constantin Titel Petrescu și condamnat la 15 ani de închisoare. A murit în august 1952 în închisoarea de la Târgu Ocna și aruncat într-o groapă comună.
5 Cuvânt indescifrabil în textul notei informative.
6 Mihai Filipescu, unul din frații Corneliei Pillat. A studiat ingineria în Germania, iar după Al Doilea Război Mondial s-a stabilit în Australia.
7 Revoluția de la Budapesta a început în 23 octombrie 1956 printr-o manifestație a studenților. În 4 noiembrie 1956 tancurile sovietice intră în Budapesta și încep reprimarea acestei mari mișcări de protest.
8 Referire la mișcările de solidarizare cu Revoluția din Ungaria, mai ales în mediul studențesc din România.
9 A.C.N.S.A.S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. I, ff. 125-128.A
10 Nicolae Radian, prieten al lui Dinu Pillat și viitor coleg de lot în procesul Noica-Pillat.
11 Vasile Voiculescu.
12 Sandu Lăzărescu, prieten al lui Dinu Pillat și viitor coleg de lot în procesul Noica-Pillat.
13 Probabil, Jawaharlal Nehru, prim-ministru al Indiei între 1947 și 1964 (India a aderat la O.N.U. în 1945).
14 Referire la „criza Suezului“ sau la „Războiul Canalului de Suez“ din 1956.
15 Pia Pillat, căsătorită cu Mihail Fărcășanu, președinte, între 1940 și 1946, al organizației Tineretului Național Liberal. În 1946 soții Fărcășanu au reușit să fugă din țară, devenind persona non grata pentru regimul comunist din România. De altfel, motivul deschiderii primului dosar de urmărire informativă a lui Dinu Pillat l-a constituit tocmai legătura de rudenie cu Mihail Fărcășanu.
16 Ion Bujoi, industriaș, parlamentar, ministru în mai multe guverne (printre altele, ministrul Industriei și Comerțului în guvernul Tătărescu), arestat și decedat în 1956 la Aiud.
17 Văr primar al lui Dinu Pillat.
18 A.C.N.S.A.S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. I, ff. 118-120.
19 Elena Mărgărit, gimnastă română, dublu laureată cu bronz olimpic la Melbourne în 1956 și la Roma în 1960.
20 Referire la protestele muncitorești din Polonia din vara anului 1956 și la criza politică din octombrie 1956..
21 A. C.N.S.A.S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. I, ff. 121-124.
22 Niki Atanasiu, actor, soțul unei nepoate a familiei Filipescu.
23 Evident, Imre Nagy, prim-ministrul reformist al Ungariei în timpul Revoluției de la Budapesta și susținător al revendicărilor acesteia.
24 Nicolae Kretzulescu, avocat, efor al Așezămintelor Kretzulescu, colecționar de icoane și documente vechi, stabilit ulterior la Paris.
25 Referire la Războiul Canalului de Suez (v. și nota 13).
26 Cuvânt indescifrabil în textul notei informative.
27 Adrian Dumitriu a fost arestat în 1948 și condamnat la muncă silnică pe viață. A fost eliberat în 1956 împreună cu supraviețuitorii procesului social-democraților în urma intervenției Partidului Laburist din Marea Britanie.