Sub acest titlu am reunit într-un volum postum, împreună cu dl Alexandru Ciolan, fost elev și colaborator al lui Alexandru Niculescu, articolele de cultivare a limbii române pe care profesorul le-a publicat în „România literară“ începând cu anii ‘70. Volumul este în lucru la Editura Logos. Ne-am hotărât să facem acest lucru nu doar pentru …

Născut în zodia de foc a Berbecului, „drumețul incendiar“ Emil Cioran – și fac referire aici la titlul volumului de debut al lui Gellu Naum, apărut în același an cu inflamanta carte Schimbarea la față a României – s-a jucat cu focul încă de la debut. Atunci scrisese, după cum va aprecia mai târziu, o …

Disonanța cognitivă este un concept introdus de Leon Festinger prin cartea sa A Theory of Cognitive Dissonance (1957), iar comentariile științifice și actualizările ce țin de evoluția conceptului în ultimele decenii pun în evidență, în ediția franceză (care îmi este accesibilă) Une théorie de la dissonance cognitive (2017), maniera în care indivizii gestionează tensiunea psihologică …

Așa a fost să iasă la cuprinsul cărții: un număr de unsprezece critici, istorici, teoreticieni literari și eseiști. Doar astfel s-a trezit suporterul din mine (vorba unei reclame) și m-am gândit la jocul de fotbal în privința titlului. Dacă ar fi fost la sumar un număr de cincisprezece, m-aș fi gândit neapărat la rugby, iar …

Cinci pahare în sănătatea Junimei spre întinderea și îmbunătățirea rasei paraponisiților“, e textul unei telegrame trimise din București la Iași, în 24 octombrie 1876, și semnate de Theodor Rosetti, Nicolae Burghele, Teodor Nica, Ioan Strat și Titu Maiorescu. Absenții de la tradiționalul banchet aniversar al societății primesc îndată următorul răspuns telegrafic: „Junimea paraponisită / Și …

Raportarea critică la opera eminesciană nu poate să fie neutră, ci presupune mereu (re)poziționări ideologice, filosofice și afective. Criticii și istoricii literari ce se încumetă să înceapă o astfel de întreprindere, pentru a aduce corective perspectivelor interpretative, suferă de o anxietate a influenței (în terminologia lui Harold Bloom), asemenea comentatorilor care vor să-i vizeze derapajele …

Profesorul de literatură comparată Virgil Nemoianu a fost convins că familiarizarea cu disciplina pe care a slujit-o poate duce la dezarmarea comodei înclinații a firii omenești spre indistincție și obtuză nivelare. Iar aceasta s-ar realiza nu printr-o cuminte aplanare a diferitelor opoziții și polarități, ci, dimpotrivă, prin multiplicarea lor cu mare suplețe. Consecvent acestei viziuni, …

Până după Primul Război Mondial, adică până la apariția volumului Pe Argeș în sus (1923), Ion Pillat nu a parvenit la găsirea sunetului poetic original, formarea sa creatoare fiind tributară influenței diverselor lecturi din perioada studiiilor de la Paris. Elevul și studentul român Pillat a făcut în capitala Franței studii temeinice, („am intrat în literatura …

Puterea de seducție a personalității lui G. Călinescu a exercitat o deosebită influență asupra anilor de formare ai lui Mircea Zaciu. În 1947, tânărul aspirant la o solidă formație literară cobora din tren la București cu dorința de a-i deveni student, dar anul universitar nu se mai deschisese potrivit calendarului normal, din cauza drasticelor reforme …

La Editura Fundația Națională pentru Știință și Artă au apărut recent volumele III și IV din seria Mircea Eliade, Opere. Ediția este coordonată de Oana Soare, îngrijirea textelor, notele, comentariile și variantele fiind semnate de Oana Safta, Oana Soare și Petruș Costea. Esențială pentru înțelegerea textelor se dovedește Nota asupra volumelor III și IV. Primul …

Așa cum publicarea Poeziei române moderne… l-a contrariat pe antologatorul Nicolae Manolescu, aceeași senzație se conturează odată cu recenzarea tardivă a unei lucrări care, printr-o decizie politică, dispăruse din comerț. Dacă am privi lucrurile într-un cadru material firesc, discuția își pierduse obiectul îmbrăcat în coperte. Amplificându-și articolul Valorificarea realității noastre literare, în („Contemporanul“, nr. 5, …

Puținătatea textelor memorialistice și a confesiunilor făcute de Tudor Arghezi denotă caracterul programat antibiografic al structurării operei sale în punctele nodale. Postulatul ascetismului poetului, al urmăririi, încă din tinereţe, a unui model de obedienţă monahală, ca renunţare completă la viaţa socială în favoarea operei, nu constituie o simplă figură de stil spusă pentru a impresiona. …