Istorie literară

Capul tuturor ielelor. Camil Petrescu (1894-1957)

Reconfortanta afirmație potrivit căreia un scriitor trăiește în și prin personajele sale capătă la Camil Petrescu o semnificație mult mai profundă, ce ține de ipostazele emblematice ale chipurilor sale migratoare de la o operă la alta. Înzestrat cu instinct teatral sigur, marele scriitor modernist a știut să intre în pielea și pe sub pielea personajelor, …

Paradoxul mincinosului. Petru Dumitriu (1924-2002)

Este foarte greu să-l descoperim pe omul autentic Petru Dumitriu ce se disimula histrionic în spatele scriitorului sau al personajelor sale (Bonifaciu Cozianu, Șerban Romanò sau Pius Dabija) şi se poate ca el însuși să fi avut dificultăți în a-și înțelege până la capăt tranzitivitatea cu denivelările spectaculoase între viaţă şi operă. O monografă îi …

Daruri compensatoare. Magda Isanos (1916-1944)

Atunci când poezia noastră feminină interbelică, așa firavă cum era, deborda de sentimentalism și de dulcegării neoromantice, Magda Isanos își punea cartea debutului, Poezii (1943), sub semnul unei arderi lăuntrice autentice și scotea discursul liric de sub influența poeziei denumite de Ion Vinea, în Manifest activist către tinerime, „teascul de stors glanda lacrimală a fetelor …

Rinocerită alergică. Eugène Ionesco (1909-1994)

În timpul mișcărilor studențești pariziene din luna mai a anului 1968, ziariștii i-au pus lui Eugène Ionesco o întrebare legată de „revoluția“ ce se desfășura atunci. Desigur că opinia exprimată ar fi trebuit să corespundă orizontului ideologic de așteptare al revoltaților acelei luni fierbinți, numai că răspunsul nonconformistului dramaturg a fost și mai incendiar: revoluția …

Naționalistul cosmopolit. Alexandru Macedonski (1854-1920)

Pe când activase în Rusia, Alexandru Macedonski-tatăl își inventase apartenența la o familie princiară care ar fi domnit cândva în Lituania, în scopul de a avea mai multă prestanță în ochii colegilor de viță nobilă. Este mai greu de înțeles de ce generalul, purtând totuși numele întreg al poate singurului militar genial al Antichității, și-a …

T. Maiorescu și soții Lauser – o scrisoare

În Literatura română și străinătatea (1882), Titu Maiorescu pomenește nuvela O bună pescuire a scriitorului spaniol Pedro Antonio de Alarcón (1835-1891), alături de altele, ca pe un exemplu pornind de la care „se poate formula de-a dreptul un nou principiu estetic în privința romanului modern, în deosebire de tragedie“. Dacă în tragedie, „caracterul principal este …

Șincai – 270. „Istoricul semeț și dârz…” în evocări imnice

Geo Bogza obișnuia să scrie tablete cu vibrații lirice, la aniversarea sau comemorarea unor scriitori. Multe din acestea au căpătat notorietate prin recitarea unor actori celebri. Lui Șincai îi închină o asemenea tabletă, pornind de la interpretarea portretului marelui cărturar și martir, încheind cu convingerea că viața și opera lui, nu vor lăsa indiferente generațiile …

Stéphane Courtois și Thierry Wolton la Sighet

Pentru cercetătorii comunismului românesc și nu doar pentru ei, geneza și activitatea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței reprezintă un mijloc de reconstituire și restituire, de restabilire a memoriei colective, un apel la umanitate și la ne-uitare. Această entitate a memoriei colective privind victimele regimului comunist include atât Muzeul de la Sighet, cât și Centrul …