Istorie literară

De la Athos pe Argeș în jos. Neagoe Basarab (1482-1521)

Printre controversele iscate în jurul paternității Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie a existat și aceea potrivit căreia monumentala scriere ar fi opera unui călugăr. Aș putea spune, după stingerea acerbelor polemici, că opinia respectivă a fost adevărată, dar numai în parte. Sinteza culturii noastre medievale a fost scrisă de un athonit care …

Poezii adunate și îndreptate

La deschiderea unei noi ediții critice a operelor lui Vasile Alecsandri, din care au apărut primele două volume, dedicate poeziei (Academia Română & Fundația Națională pentru Știință și Artă & Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, 2019), prima curiozitate pe care am dorit să mi-o satisfac a fost aceea legată de indicarea datei …

Patimile după Sorbul

Publicarea și reprezentarea scenică, în 1916, a piesei Patima roșie a deranjat comoditățile și inerțiile mișcării noastre teatrale, aducând un impuls nou dezbaterilor din presa literară a vremii asupra naturii dramaticului. Dacă spectatorii au fost entuziasmați în urma transpunerilor scenice, critica s-a poziționat între aducerea de omagii necontrolate și exprimarea unor reticențe înverșunate. Constituindu-se într-un …

Crai nou

Estet din stirpe mateină, D. Anghel ar fi putut servi drept model pentru schițarea portretului lui Pantazi, dar și pentru derularea altor secvențe narative din romanul Craii de Curtea-Veche. Desigur că Mateiu I. Caragiale nu s-a gândit la o asemenea posibilitate, deși acțiunea din roman se întâmplă exact în anul când s-a amorsat drama triunghiului …

Epoca frumoasă. I.L. Caragiale (1852-1912)

Prins în vâltoarea mutației valorilor estetice, E. Lovinescu s-a înșelat, pe cât de grav, pe atât de grăitor, în privința uzurii temporale în buna receptare a operei caragialene. Marele critic nu și-a dat seama că autorul Conului Leonida față cu reacțiunea surprinde esențial modul nostru de a reacționa față cu exteriorul și față cu alteritatea. …

„Cât mai multe“ despre Nichita

Personalitatea literară, de nivel național și chiar internațional, a lui Nichita Stănescu a constituit obiect de studiu și de comentarii critice pentru numeroși critici și istorici literari, precum și pentru publiciștii din presa scrisă și audio-vizuală ori analiștii de specialitate. În acest „cor“, o voce distinctă și un rol însemnat s-ar fi cuvenit să-l aibă …

Transfer afectiv și ideologic

Admis printre cadeții armatei regulate, iuncărul voluntar Nicolae Bălcescu a luat parte, tot voluntar, în 1840, la mișcarea insurecțională condusă de D. Filipescu, iar experiența detenției i-a parafat destinul de excepție. Condamnarea la temniță a fost dată pentru un termen mai scurt, pe considerentul că maturul insurgent era minor, dar ispășirea pedepsei a fost făcută …

Dacă muncă nu e…

În virtutea demnității afișate, distinșii noștri boieri și domnitori nu se grăbeau nicicând și nu trebuiau să lase impresia că muncesc prea mult. Asemenea servituți le reveneau celor din jurul lor, pentru că din acest motiv existau și diferitele ranguri pe lume. Or, „Labor omnia vincit improbus“ este deviza puțin cam curioasă a nobilei familii …

Parade și manevre

Scăpat teafăr, după trei ore infernale, de sub tirul artileriei germane, Ștefan Gheorghidiu se întreabă, la sfârșitul antologicului capitol „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu“, din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, dacă este inferior sau nu celorlalți de vârsta lui și dacă alții s-ar fi comportat într-un mod diferit în contextul catastrofal …

Rațiunile inimii

O secvență narativă de la începutul romanului Pădurea spânzuraților este prevestitoare pentru deznodământul dramei suferite pe parcurs de protagonist, precum și pentru un posibil ceremonial de înmormântare, de care el nu va avea parte. Revenit în adăpostul subteran după execuția lui Svoboda, pe fundalul de bocet al unei doine de jale cântate de ordonanță cu …

Mihai Creangă ar fi împlinit 80 de ani

S-a născut pe 13 iunie, 1942. Această zi de 13 parcă i-a fost predestinată deoarece, dacă se poate spune așa, a „găzduit“ cel puțin două evenimente sinistre. Pe 13 iunie 1958 a fost arestat Sandu Tudor, care tocmai venise atunci în București din Moldova, împreună cu Alexandru Mironescu și alți membri ai Rugului Aprins, iar …