Nuvela Corn de vânătoare a apărut în revista „Luceafărul“ (nr. 16/1971) și, dacă ar fi fost semnată de redactorul-șef de atunci, Ștefan Bănulescu, nimeni nu ar fi bănuit că nu el este autorul. În fond, deși scena narativă era localizată la celălalt capăt de țară față de Bărăgan, cine scrisese că mistreții erau blânzi putea …

În Memoriile sale, E. Lovinescu creionează un contur apolinic înfățișării fizice a viitorului sburătorist Vladimir Streinu, care coincide, așa cum își va da seama mai târziu portretistul, cu o constituție psihică de homo aesteticus: „Sul de fum ridicat de pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop subțiratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban …

Aproape 90 de corespondenți ai poetului Miron Radu Paraschivescu sunt selectați în viitorul volum ce va apărea în cursul acestui an în ediția Casei de Cultură „I.L. Caragiale“ din Ploiești, sub îngrijirea dnei profesoare Petruța Stan, deținătoare a unei importante arhive MRP; sunt nume importante ale literaturii române – și ale culturii române, în general, …

Pentru Gala Galaction, creștinismul și socialismul au fost a filei două fețe, peste cartea vieții sale fâlfâind deopotrivă un prapur cenușiu și un stindard împurpurat. Ajuns la cumpăna vieții și privind mormântul luptătorului socialist I.C. Frimu, care avea ridicat un stâlp roșu în loc de cruce, scriitorul făcea o tulburătoare autoanaliză, mărturisindu-și dramatica oscilare sufletească …

petre V. Haneș (1879-1966) face parte din generația interbelică a profe sorilor secundari, care pe lângă o remarcabilă activitate catedra tică au desfășurat o activitate publicistică, au alcătuit bibliografii despre unii scriitori locali, contribuții de pe urma cărora au profitat cercetările ulterioare sau sintezele de istoria literaturii române. A fost discipolul lui Ovid Densușianu și …

În urmă cu două decenii, primul număr al României literare din anul 2002 inaugura „Anul Caragiale“ cu ultimul articol încredințat de Zigu Ornea redacției revistei. Cronicarul edițiilor comenta, în textul intitulat „Ediția academică I.L. Caragiale“, primele două ample volume din cele patru ale colecției „Opere“ dedicate clasicului nostru și apărute la Editura Univers Enciclopedic. Demn …

Istoricul și criticul literar, născut la 10 aprilie 1951, în comuna Cervenia, județul Teleorman, mi-a fost profesor de franceză în primii mei ani de liceu. Îl văd și acum: un chip blând, adolescentin, cu zâmbet timid. Un tânăr delicat, cu o constituție firavă. Se întorsese după terminarea Facultății de Filologie din București pe meleagurile natale. …

Recitită în contextul epocii, se vede clar că baladesca Tristețe înainte de luptă a lui Radu Stanca nu e pusă întîmplător în fruntea numărului inaugural al „Revistei Cercului Literar“ din 1945, ci programatic: „Nu sunt în stare nici un steag s-aleg…“. De altfel, pornind tocmai de la așa-zisa poziție „neutră“ a baladei și, implicit, a …

În istoria receptării operei lui Ion Creangă nu se amintește, nici măcar în perioada imediat poststalinistă, de monografia Ioan Creangă, apărută în 1955 la Editura Tineretului, sub semnătura lui Pompiliu Caraioan. În înalta concepție realist-socialistă a monografului, care, pe parcursul a patru sute de pagini, nu recurge la nicio sursă bibliografică, Ion Creangă ar descrie …

Una din cele mai productive colecții de poezie românească este colecția O sută și una de poezii, care preia la o scară micșorată titlul celebrei culegeri de povești orientale O mie și una de nopți. Au apărut până în prezent peste o sută de asemenea antologii de poeți din toate generațiile, de la D. Bolintineanu …

Referindu-se la „tradiția orală“ a lui Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu s-a folosit de termenul arab (islamic) hadith, deși mai apoi, când formulase ideea unui corpus, a preferat termenul japonez (buddhist) koan, care nu înseamnă chiar același lucru. Nici în sanscrită sau pali n-ar fi putut găsi un corespondent, căci toată învățătura – formalizată ca …

Încă o dovadă că I.L. Caragiale, artist „vechi”, cum se recomandă, „clasic“ și nimic mai mult, cum l-au etichetat mulți, are și o altă față care privește înainte. Se află, vorba lui Paul Zarifopol, la început de vreme literară nouă. Deși de multe ori dă de înțeles și uneori declară, expressis verbis, că nu contează …