Poezia lui Ioan F. Pop din Poemele de dincolo de poem fixează un peisaj de început de lume, al șoaptelor „înnegurărilor“ dintr-un (ne)timp de dincolo de istorie, reluând, într-un anume fel, ceea ce se spune în Cartea Facerii, când Duhul plutea pe deasupra întinderilor nesfârșite, întunecate, de ape („dincolo de poem răsare ultimul întuneric“, scrie …

Personalitate literară polivalentă, poet, exeget, traducător, Ion Pop întrunește, de fapt, complementarități ale unui model artistic propriu, unitar și consecvent: culturalitate, rafinament, eleganță, profunzime, sensibilitate. Între laturile creației sale literare cu un parcurs alternant, nu sunt diferențe categorice, decât cele care privesc organizarea și atribuția fiecărui domeniu, menținându-se însă aceeași amprentă stilistică. Cariera sa poetică …

Ritualuri de îmbătrînire a sufletului, a zecea carte din bibliografia lirică a lui Radu Florescu, reconfirmă tema-pivot a tuturor volumelor sale de poezie, casa și/sau acasa, aceea din munte, de lângă Aurel Dumitrașcu, din lemn de cireș amar și, acum, locul de casă, căutat, într-un timp dincolo de istorie, de cei care au trecut pe …

Se manifestă astăzi, dar acest fapt s-a întâmplat mereu în istorie, un conflict (justificat) între omul cultural, conservator în sensul perenității valorilor, și cel acaparat (considerabil, chiar în totalitate) de mirajul progresului tehnic. Lucru care nu ar fi chiar periculos, dacă dezvoltarea foarte rapidă a științei nu ar produce o abruptă mutație, omorând omul cultural, …

Cea mai recentă carte semnată de Ioan Radu Văcărescu, Cealaltă cafea, este, în esență, o stranie relatare de pe granița subțire dintre viață și moarte, cînd detaliile au valoarea întregului, iar întregul dispare într-un foșnet de frunză, într-un gest minor, ca o eternitate suspendată. În fapt, cartea este „povestea“ unei confruntări trăite pe viu de …

Poeme din șapte cărți anterioare, tipărite în perioada 1981-2019 și douăsprezece inedite reunește Nicolae Panaite, la șaptezeci de ani, în antologia Mîna scriitoare. Aceasta are un sumar structurat „în cronologie răsturnată“, cum spune Al. Cistelecan într-o pătrunzătoare prefață, Antologia în raccourci, de la cartea cea mai recentă, Ziua verde spre „noul“ început din Norul de …

Radu Florescu este un nouăzecist în stare pură. Născut în deceniul șapte al secolului trecut, a debutat editorial cu un volum propriu în 1992, deci în stare de libertate, a adunat zece volume, cu acesta, Ritualuri de îmbătrînire a sufletului, unsprezece, deci are un ritm nu foarte accelerat de redactare, dar nici nu este un …

Apreciat poet și publicist, Gheorghe Pârja s-a născut în data de 2 mai 1950 la Desești (Maramureș), localitate care a devenit cunoscută în lumea literelor prin serile de poezie organizate aici începând cu anul 1979. De la acest topos cu rezonanțe mitice a pornit întreaga aventură spirituală a omului de cultură. Pe lângă bogatele tradiții …

Poetul Liviu Capșa a avut o frumoasă și merituoasă ascensiune în literatura contemporană. Poetul din Oltenița a început să publice texte lirice și parodii sprințare la unele texte ale poeților cunoscuți pe la mijlocul anilor 1990. Volumul de debut, Hipodromul cailor de mare (Editura Calende, 1993), cuprindea versuri hître ale unui autor care se lua …

Cariera îndelungată de scriitor a lui Radu Sergiu Ruba este jalonată de opt volume de poezie și de patru romane. Lor li se adaugă antologii, volume de publicistică și povestiri, numeroase traduceri ale textelor sale în diferite limbi europene. Chiar dacă în ultimul deceniu Radu Sergiu Ruba s-a ocupat destul de intens de proză, semnînd …

Poet optzecist din familia celor care și-au întârziat debutul editorial, Liviu Capșa – născut cu șapte decenii în urmă – a publicat primul volum, Hipodromul cailor de mare, în 1993. Precum Marin Sorescu din generația șaizecistă care își face intrarea în literatură în 1964 cu parodiile din Singur printre poeții. După o serie de culegeri …

Pivotul, efigia literaturii lui Ștefan Mitroi – poezie, proză, teatru – cum, de altfel și în recenta sa carte Memoria fumului, rămîne mitologia spațiului identitar al satului teleormănean și al sinelui care nu încetează să-l exploreze; în proză, vehiculul e povestea, în lirică e simbolul mito-poetic, ficționarul, povestașul care „recheamă“, cu vorba lui Gala Galaction, …