Cartea de eseuri

Un autoportret livresc

Suntem resturile omenirii, asta credea bătrânul din Scaunele. Dar și așa, Ionesco nota că se mai poate face încă o ciorbă de burtă. Sigur foarte că lumea se află sub dictatura scaunelor, Nichita Danilov se întreabă: la ce bun arta în vremea pandemiei? N-are treabă cu dublarea depresiilor prin vicii, nici cu boemia violentă a …

Un halat numit Oblomov

O carte neobișnuită, apărută recent, se intitulează Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr (Editura Tracus Arte) și îl are ca autor pe Iacob Florea. Ea este un eseu extins, chiar dacă Iacob Florea s-a consacrat ca prozator. Eseul său nu nu se referă la un autor de literatură, nici la o chestiune literară …

O fericită schimbare de semn

Un volum masiv a alcătuit și coordonat Irina Petraș. Antologia gîndită de ea, cum o definește coperta, are titlul și tema Scriitorul și lumea, are 460 de pagini mari, a apărut la Editura Școala Ardeleană și este – de fapt – un substitut al frumosului festival FestLit Cluj, care nu s-a putut ține cu bucuria …

Cupa de șampanie

Dincolo de funcționalitatea sa evidentă, de compoziția și expresivitatea neobișnuite, un gargui fascinează mai cu seamă prin neconcordanța frapantă dintre ansamblul arhitectural (catedrală, castel, edificii guvernate de legi sacre, doctrinare, care ordonează sfera existenței umane) și creatura semiantropomorfă, înaripată, situată între lumi, a cărei prezență nu destabilizează, ci, dimpotrivă, contribuie la existența cumsecade a edificiului …

La „bulivarul” personajelor, birjar!

În noianul de opinii divergente, care fac, dintotdeauna, regula în societatea românească, există, totuși, o poziționare care primește tăria unanimității : ea este determinată de nedezmințita actualitate a personajelor din scrierile lui nenea Iancu, la care ne raportăm des și cu folos; personaje care, fie că se zbat în lumea politichiei sau în universul casnic …

Ambiguitățile cotidianului

Chestiunea asupra căreia se îndreaptă autorul (luând în calcul variabile de ipoteză ca interpretarea coincidențelor, a adevărului singular sau a intuițiilor corecte față de șanse date) este încercarea de stabilire a unui principiu al certitudinii (sau al incertitudinii) în raport cu care sunt asumate deciziile în orice situație concretă. Interogațiile care survin în această descriere …

Amintiri de lectură

Ca și în cazul speței umane, nu este cu putință darea unei definiții complete în privința personajelor, deoarece, asemenea indivizilor cu identități reale, „ființele de hârtie“ sunt unicate. Desigur că mă refer la acele personaje viabile, care se ridică la un înalt grad de reușită estetică, unele dintre ele chiar cochetând cu eternitatea. Totuși, există …

Urma umbrei și invers

Profesorul Adrian N. Mihalache este un distins eseist și critic de teatru, dar contribuțiile sale în domeniul fiabilității sistemelor inginerești și în cel al ciberculturii nu sînt mai puțin importante chiar dacă, firesc, au mai mică notorietate în afara cercurilor de specialiști. Cibercultura este totuși o parte semnificativă a culturii contemporane și este salutar că …

Un proces fără verdict

Emil Cioran este un „inculpat“ fericit pentru că este absent de la „procesul“ Cioran pe care îl instrumentează Adrian Buzdugan (născut în 1971, la 60 de ani după Cioran) pentru a cerceta dacă admiratul și controversatul scriitor român, convertit la limba franceză, a fost sau nu culpabil pentru simpatiile fățișe arătate Mișcării Legionare, nazismului și …

Apertură diacronică

Diverse în privința structurii, a formulei adoptate și a tematicii alese, eseurile din volumul Efectul îndelungat al pasiunilor de tinerețe (Ed. Junimea, 2020) sunt împărțite de Adrian G. Romila, în mod simetric, în unele care se raportează la pasiuni ale sufletului și altele ce țin de partea trupească. În cuvântul înainte, există precizarea că: „inevitabil, …

Structuri logice

Una din frustrările omului modern este imposibilitatea de a mai colora vreo pată albă de pe harta micului nostru glob terestru. Poate și frenezia vacanțelor, călătoriilor, plecării altundeva, chiar și acum, în contextul cu totul special în care ne aflăm, să aibă o explicație și în această dorință de explorare, de însușire prin cunoaștere a …

Corpul ca paradigmă, ca fantasmă, ca proiecție

Ideea de corp – corpul ca paradigmă, maniera în care a fost perceput de-a lungul istoriei, proiecția sa în artă – este subiectul celui mai nou volum semnat de Victor Ieronim Stoichiță, intitulat Despre trup, o cercetare care survine în urma unei schimbări de discurs vizavi de dihotomia trup/suflet. Modificarea de nuanță o explică însuși …