O fericită schimbare de semn

Un volum masiv a alcătuit și coordonat Irina Petraș. Antologia gîndită de ea, cum o definește coperta, are titlul și tema Scriitorul și lumea, are 460 de pagini mari, a apărut la Editura Școala Ardeleană și este – de fapt – un substitut al frumosului festival FestLit Cluj, care nu s-a putut ține cu bucuria adunării scriitorilor nici în anul 2021, după ce îi regretasem absența în 2020.

Acest substanțial op este o consolare pentru cei care nu s-au putut revedea la cea de-a opta ediție a festivalului organizat de Irina Petraș în orașul celei mai mari filiale a Uniunii Scriitorilor din România, filială pe care reputata eseistă o conduce și la care a organizat numeroase acțiuni de succes, culminînd cu impunerea în peisajul literar a FestLit.

Tema este de o cuprindere imensă. Asta i-a inhibat poate pe unii scriitori, printre care mă număr, și i-a făcut să nu își pună pe hîrtie și display ideile. Cu toate acestea, foarte mulți, vreo 75 după calculul meu, au contribuit cu mult curaj, fiind așezați de coordonatoare și redactorul responsabil (Constantina Raveca Buleu) în ordine alfabetică, de la Adrian Alui Gheorghe la Magda Wächter. În pagini mai multe sau foarte succint, în eseuri cu multă fantezie sau în demonstrații foarte riguroase, acești îndrăzneți și-au spus părerea despre legătura sau ruptura dintre scriitor și lume. Cei care și-au rostit cuvîntul au fost poeți ca Ana Blandiana, Oana Boc, Aura Christi, Gabriel Chifu, Vasile Igna, Menuț Maximinian, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, George Vulturescu, prozatori precum Ioana Drăgan, Florina Ilis, Dora Pavel, Radu Țuculescu, critici și eseiști în frunte cu Irina Petraș însăși, care a deschis balul cu două eseuri dătătoare de direcție, Ștefan Borbély, Gabriela Gheorghișor, Emanuela Ilie, Ovidiu Pecican, Ion Pop, Ilie Rad, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu. Dar și profesioniști ai altor domenii: Laura Poantă, Vasile Sebastian Dâncu, Ioan-Aurel Pop, Gábor Tompa. Ei s-au adunat de pe tot cuprinsul țării, Transilvania avînd totuși cei mai mulți reprezentanți, dar și din alte spații geografice, precum au fost Doina Uricariu, Monica Săvulescu Voudouri, Roxana Sicoe-Tirea.

Ce-au gîndit și ce-au scris toți acești distinși autori e imposibil de rezumat în bietul spațiu al unei recenzii! Unii au dat, ca la un interviu, răspunsuri punctuale la cele opt „întrebări orientative” pe care coordonatoarea volumului le-a adresat participanților la acest colocviu în absență sau, mai exact, de la distanță. Alții au dezvoltat numai unele dintre direcțiile indicate de Irina Petraș. Destui au vorbit mai ales despre scriitori și literatură, în timp ce alții au fost mai preocupați de lumea în care scriitorul este imersat ca un guvid în mare, iar cîțiva au vorbit mai ales despre ei și opera lor în contextul propus.

Așa cum este firesc, punctele de vedere au arătat o mare diversitate. Fiecare cititor, și nu pot face excepției nici eu, se va găsi în concordanță cu unele susțineri și în divergență cu altele, ceea ce nu este mai puțin incitant. Dar în toate am remarcat o dorință sinceră, pe alocuri impresionantă, de a da răspunsuri, de a clarifica relația scriitor-lume. De asemenea am perceput și admirat felul în care autorii și-au exprimat certitudinile, nedumeririle, bucuriile și angoasele: toți au avut o exprimare literară bogată în nuanțe, atentă la stil și la modul coerent pe care-l presupune o dezvoltare eseistică pe o temă atît de însemnată și de vastă. Ținuta intelectuală a textelor a fost la fel de elevată ca și scriitura în sine.

E încurajator pentru destinul literaturii (deși mulți participanți au fost pesimiști) că atîția oameni inteligenți s-au făcut scriitori. Un sens al acestui volum este și acela de a demonstra utilitatea și necesitatea literaturii și a făuritorilor ei în lume. Iată că sensul a fost urmat și scopul s-a realizat în mod paradoxal: cumulul de mizantropii individuale a schimbat semnul concluziei finale! Scepticismul și dezabuzarea multora au determinat texte care proclamă un triumf al cuvîntului scris și al artei literare.

Avem a-i mulțumi Irinei Petraș pentru misiunea dificilă pe care și-a asumat-o și a dus-o la un final fericit și meritoriu. Volumul organizat de ea – și foarte frumos ilustrat cu poze de grup de la FestLit și alte festivaluri – ne-a mărit dorința de a fi din nou împreună. Nu putem decît spera cu putere că, în 2022, ediția a noua a FestLit ne va găsi liberi și fără măști la Cluj.