Modul în care japonezii au luat contact cu lumea europeană compune un interesant capitol din istoria culturii, pe cât de pitoresc, pe atât de neașteptat. După ce stârnise imaginația Vechiului Continent prin legende și prin basme, Japonia intră în Europa destul de târziu, în secolul al XIX-lea. Ca întotdeauna, arta a comunicat cea dintâi lucruri …
Una dintre cele mai puternice reacții împotriva „progresismului“ cultural vine de acolo de unde ne așteptam mai puțin. Și anume, de la Adrian Popescu: poet echinoxist din „primul val“, co-fondator (alături de Dinu Flămând, Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Petru Poantă, Horia Bădescu și Ion Mircea) al revistei clujene și, totodată, profund și delicat reprezentant al …
La prima vedere, poezia Magdei Grigore poate părea, conform unei cunoscute formule, „naivă și sentimentală“. Dar primului termen îi corespunde o ingenuitate de bun augur, iar celui de-al doilea o căutare extatică, un vizionarism al afectului. Prospețimea percepțiilor inspiră stratul imagistic, însă nu mai puțin întâlnim frecvent o pacientă investigație a dedesubturilor acestuia, impresiile primare …
Un poet remarcabil, subtil, original este Ion Tudor Iovian“. Așa a scris Nicolae Manolescu în „România literară“, în 1988. E tipărit, stimabile, și un astfel de verdict are acum, după mai bine de șapte luștri, greutatea specifică a unui metal prețios. Dar nu numai Nicolae Manolescu, al cărui text apare pe coperta a patra a …
Seamănă și nu prea Adriana Jderu (n. 1987) cu scriitoarele consacrate. Are destule în comun cu blitzdramele Anei Maria Sandu, cu nervozitatea trucată a Ioanei Bradea și cu candoarea Veronicăi D. Niculescu, împarte tensiunile psihedelice din proza Mariei Manolescu, dar și echilibristica psihologizantă din textele Ancăi Vieru și ale Ruxandrei Burcescu. Există o abundență de …
Socotesc cartea lui Sean Cotter, Traducerea literară și destinul României în comunism. Trei studii de caz: Blaga, Noica, Cioran, definitorie pentru o problematică caracterizantă nu numai pentru cultura română, ci îndeobște pentru toate culturile care poartă amprenta „minoratului“. Am utilizat ghilimelele pentru un termen care intră în dezbatere în studiul lui Sean Cotter pornind de …
ocotesc cartea lui Sean Cotter, Traducerea literară și destinul României în comunism. Trei studii de caz: Blaga, Noica, Cioran, definitorie pentru o problematică caracterizantă nu numai pentru cultura română, ci îndeobște pentru toate culturile care poartă amprenta „minoratului“. Am utilizat ghilimelele pentru un termen care intră în dezbatere în studiul lui Sean Cotter pornind de …
În cultura noastră, personalitățile scenei și ale ecranului fac rareori obiectul unor cercetări biografice riguroase și susținute, și încă și mai rar ale unor investigații psihologice conduse de critici profesioniști. Cel mai adesea, biografiile romanțate și poveștile jurnalistice țin loc de analiză, cu efecte… inefabile asupra înțelegerii locului și rolului respectivelor personalități în evoluția artelor …
În anul 2023, Filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România a organizat, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, un concurs deschis tuturor autorilor dramatici, membri sau nu ai Uniunii. A fost prima ediție și s-a bucurat de o participare extrem de largă: 143 de piese noi semnate de 114 autori. Gala de premiere …
Prozator din valul nouăzecist al optzecismului postmodern, debutând în 1992 cu romanul Vântul sau țipătul altuia, Dan Stanca și-a configurat consecvent profilul de romancier fidel speciei de amploare, pe lângă eseistica programatică de susținere ideatică a opțiunii pentru analiza laturii metafizice a realității existențiale. În romanul actual, Ultimul bătrân – reprezentând rescrierea altui roman din …
Pasionată căutare a Începutului circumscriu poemele din cea mai recentă carte a lui Aurel Ștefanachi, Alegerea crucii. După ce pe calea rațională, a logicii și informației, poetul întâlnește repede obstacole de netrecut și, încă, pe calea spirituală, poezia lui Aurel Ștefanachi caută o altă cale, spre dincolo de începutul descris în Cartea Facerii, Dumnezeu, adică: …
Un jurnal este o oglindă de sine, care poate fi obiectivă (cât este posibil), narcisiacă, subiectivă, reflectând totodată lumea în care autorul își petrece veleatul, scoțând la vedere aspecte care pot trezi curiozitatea (indiscreția) în legătură cu viața unor personalități sau chiar a unor oameni obișnuiți (dar care pot avea o existență specială, paradigmatică). Oricum …