Comentarii critice



Despre lectură în cheie postmodernă

În contextul acestui volum – care deja este la a doua ediție – Valeriu Gherghel nu iese cu nimic din morfologia stilului eseistic: oferă soluții argumentat (dar nu le impune și nici nu le dogmatizează), problematizează, speculează și lasă libertatea cititorului de a-și contura propriile păreri referitoare la subiectele pe care le alege. Dată fiind …



În mintea unei femei de hârtie

Mircea Mihăieș e o făptură de spaimă. Receptarea glacială, în cadrul anglisticii românești, a cărților sale formidabile despre William Faulkner, James Joyce și Leonard Cohen (trei scriitori exponențiali ai secolului trecut) e consecința nu atât a mediocrității funciare a specialiștilor noștri, cât a amplitudinii neobișnuite a cuprinderii interpretative a lui Mihăieș. Aceasta, deoarece oricine altcineva …



Critică de vârf

S-a observat la componenții generației 80, fie ei poeți, prozatori sau critici literari și eseiști, un hiatus creativ și editorial în primul deceniu postcomunist (la unii dintre ei și mai mult timp). După un debut, apreciat, înainte de 1989, ce-l înscrisese pe autorul respectiv în categoria tinerelor speranțe ale genului, anii libertății de după Revoluție …



Molly universalis

Cartea O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei, încercarea lui Mircea Mihăieș de a înțelege „felul în care funcționează mintea unei femei”, cea a personajului Molly Bloom din romanul Ulise, de James Joyce, nu trebuie înțeleasă drept o prelungire a masivului Ulysses 732. Romanul romanului. Ar fi atât o eroare, cât și o nedreptate. …



Dezvăluirea istoricității

Dintre sursele blocajului scriitorilor, cea mai însemnată, în timp, va fi fiind cea legată de subiect. Fără o poveste în cap, mulți autori nu pot așterne cuvinte. Printre puținii privilegiați, cu antidot la starea de încremenire, Dan Stanca dă senzația că poate scrie mult și bine, unica opreliște fiind timpul. Firește că, nepregătită, receptarea amendează …



Șeherezada de la Haifa

scriitori israelieni de limbă română După cîteva romane cu succes de public și la critica de întîmpinare, Francisca Stoleru tipărește acum o carte de proze scurte, Glasul roților de tren (Editura 24: ore, 2019), folosind o „convenție” narativă de lungă tradiție; au toarea transferă „sarcina” cărții lui Tamar din Naharia, studentă la Tel Aviv, care, …



Reţeta supraviețuirii

E o regulă draconică aceea că valoarea unei vieți se dezvăluie după ce decorul i-a fost distrus. Prin decor înțeleg cadrul de împodobire cu aparențe plăcute, acea butaforie comodă din a cărei voluptate fiecare ne facem un țel subînțeles. Un scaun, o canapea, o cadă de baie sau o masă pe care să-ți sprijini coatele …



Actorul și poetul

Anul Centenarului s-a sărbătorit în paginile României literare printr-o acțiune mai puțin comună: prin alcătuirea „listelor canonice” de proză, poezie și critică românească, adică prin alegerea a 100 de titluri pentru cei 100 de ani ai României Mari. Deoarece însăși noțiunea de autor canonic ori de operă canonică pare pentru multă lume confuză, ilustrarea conceptului …



Panorama prozei actuale

La prima vedere, Linia de contur. Cronici literare (I), noua carte a lui Daniel Cristea-Enache, arată ca și autorul ei: solidă, dar neostentativă, nespectaculoasă, însă temeinică. Nu ne așteaptă surprize, din punctul de vedere al formatului, poate cu excepția dimensiunilor, puțin obișnuite la o carte contemporană de critică. Autorul ei, se știe, și-a fixat încă …



Dinspre secunda de sticlă transparentă

Debutul poetei Mina Decu a fost foarte bine primit de critică, pe o piață literară pe de-o parte plină de poeți buni (deci cu o acerbă concurență), pe de alta parcimonioasă cu vânzările volumelor de gen. Iată, indiferentă la succesul de piață, placheta Desprindere a obținut și Premiul „Mihai Eminescu” pentru Opus Primum, și pe …