Comentarii critice

Fiziologia mainimicului

Sînt destule – de nu chiar prea multe – criterii pentru discriminarea poeților (firește că și pentru incriminarea lor), dar (lăsînd laoparte devoțiunea pentru materia imaginantă și originară, făcută obligatorie de Bachelard) cel mai eficient dintre toate pare a fi cel al mitologiei personale – ori al temei care ajunge să-i subjuge definitiv (cu condiția …

Valoarea unui roman

„Acest roman mi se pare foarte bun: se citește ușor“. Aprecierea valorică de mai sus comportă mai multe variante: „Se citește dintr-o suflare“, „Nu poți să-l mai lași din mână“ etc. Prin urmare, facilitatea și viteza lecturii unei proze au ajuns criteriu estetic. Și asta nu de ieri, ci de multă vreme: fără ca principiul …

Triptic de familie

Noul roman al Andreei Răsuceanu, intitulat Linia Kármán, încheie trilogia pe care autoarea a consacrat-o satului C., printr-o incursiune în istoria de familie. O încheiere, poate, neașteptată pentru cei care au citit și romanele anterioare (O formă de viață necunoscută, 2018, Vântul, duhul, suflarea, 2020), căci modalitatea aleasă pentru a îmbina cele trei fațete este …

Da-ți-ar Dumnezeu un like!

Marcel Vișa se încadrează încă în categoria „tinerilor poeți“ fiind printre cei mai juni membri ai Uniunii noastre. I se potrivește și aprecierea paternă a personajului caragialian: „Tînăr, tînăr, dar copt, serios băiat“. A debutat la Cartea Românească, iar volumul său cu titlul – probabil contrariant pentru unii cititori – Dumnelike – a recoltat frumoase …

Represiune, rezistență, colaboraționism

Monica Ciobanu este profesor la State University of New York-Plattsburgh și, în principal după 2009, a urmărit o agendă de cercetare interdisciplinară care s-a concentrat în jurul câtorva domenii înrudite: problematica democratizării în Europa de Est, studiile memoriale și chestiunea justiției de tranziție. În plus, autoarea – sociolog de origine română – a publicat studii …

Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade

În 2006, Editura Humanitas a lansat seria de autor Matei Călinescu (1934-2009), care intenționează să redea în totalitate opera unuia dintre cei mai importanți critici literari români postbelici. Din acest proiect ambițios au văzut deja lumina tiparului mai multe volume din jurnalele scriitorului, dar și câteva din cărțile sale majore din sfera criticii și a …

Horia Gârbea în versuri și proză

Lirismul livresc al intelectului S-a remarcat, nu mă îndoiesc, hărnicia editorială neobișnuită a lui Horia Gârbea, scriitor nu doar polivalent – poet, prozator, dramaturg, critic și eseist, traducător –, ci și de o mare productivitate. Nu cunosc mulți scriitori contemporani care să publice două-trei volume pe an și, chiar dacă nota definitorie a acestor apariții …

Mai mult decît o „Nălucă“

Prozatorul Fănuș Neagu (1932-2011) a avut destule realizări în teatru și în scenariul de film ca să îndreptățească o ediție foarte cuprinzătoare, realizată minuțios și cu devotament de Lucian Chișu, în calitate și de apropiat al lui Fănuș Neagu, cu privilegiul de a cunoaște, încă din timpul vieții acestuia, numeroase detalii ale unei cariere literare …

Femei între ele

Hortensia Papadat-Bengescu era de părere că sufletul feminin este mai interesant decât cel masculin, deoarece „la bărbați faci înconjurul faptelor și faptele sunt rareori interesante, pe când femeia are o rezervă bogată de material sufletesc, în căutarea căruia poți pleca într-o aventuroasă cercetare plină de surprize“. De aici apariția unor titluri precum Femeia în fața …

Perspectivă istorică şi confesiune

Poet la începuturi – debutând în 1969 cu grupajul Arme albe –, clujeanul Vasile Igna și-a probat talentul peste un deceniu în proză cu volumul Ora morilor de vânt, după modelul mărturisit (și părăsit ulterior) Ion Vinea. Din anul 2000 este atras deopotrivă de eseistică, publicând culegerea impregnată de livresc Naufragiu în Bibliotecă. În volumul …

Spre sine, prin celălalt

Cea mai recentă carte semnată de Gellu Dorian, El sau Ieșirea din ramă, are o temă foarte precisă: căutarea celuilalt, identificarea sinelui cu un eu tot mai străin, care este un fel de semnificant dintr-o proiecție cu o oarecare tentă epică, fragmentată, episodică. Recursul la Arthur Rimbaud pare a fi unul firesc totuși, „eu sunt …

O critică empatică

Constat de mai multă vreme atenția, perseverența, emoția subiacentă în maniera expresivă și în volutele speculative deopotrivă personalizate în care Al. Cistelecan se apropie de poezia noastră actuală. Nu cred a greși indicând în această prestație factorul capital al empatiei. Să fie vorba de cazul unui poet refulat? De ce oare condeiul d-sale trage preferențial …