Comentarii critice



Poemul cu floare

Așa, poemul cu floare, se numea printre redactorii și colaboratorii revistei „Steaua” din anii 1970 pagina cu poem românesc tradus în alte limbi față în față cu o reproducere de pictură/sculptură afină, pe hârtie bună, velină, tipărită separat și atârnată cu dichis în mijlocul de pagină vecin. Nu-i nicio îndoială că ideea fusese a lui …



Micul Iov

Deși nu ajunge să afirme, asemenea lui Bacovia, că din jocul de-a poetul nu poți ieși teafăr niciodată, Ion Tudor Iovian declară că poezia este un modus vivendi potrivit căruia poetul există atât cât și cum reușește să scrie. Eu scriu ca să generez existența este titlul unei poezii din recentul său volum, Și omul …



Inadaptat, inadaptabil, nebun

Romanele lui Dan Stanca au creat un anumit orizont de așteptare pentru cititorul pasionat, ca și pentru cel specializat. Ele au de regulă o miză metafizică, ilustrată de câteva personaje ce traversează un proces chinuitor al impunerii acesteia unei comunități opace, oarbă și surdă la revelație. Și în Privirea mamei, romanul cel mai recent, protagonistul …



Diferența despotică de capriciu aluziv

Keyserling e greu de digerat, dar nu pentru că ar fi dificil, ci pentru că scrie pletoric, lungind pînza retorică pînă la pargul diluării expresiei. E trăsătura izbitoare a acestui vizionar: neputința de a-și strînge sintaxa pînă la forma lapidară a cîtorva gînduri directe. E de prisos a-i căuta fraze memorabile sau tăieturi aforistice, întrucît …



Apocalipsa ilfoveană

De la F încoace, romanul rural arăta secătuit, iar patologicul și suceala originale se pierdeau în redundanțe. Abia cu 8 al lui Tudor Ganea putem vorbi despre reactualizarea lor. Nu cu mult înainte, Ciprian Măceșaru, în Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta (2016), prezenta bucățile alterate ale satului actual; de care vrei să …



Ura care ne apropie

Dacă ar fi un întunecat și ar alege relatarea la persoana întâi, probabil că Michel Houellebecq n-ar fi un model îndepărtat pentru Bogdan Teodorescu. Numai că specialistul în cartografierea actualității socio-politice preferă echidistanța policier-ului. Dindărătul unui ecran mat, el consemnează ritmul psihologic al prezentului, cu mișcările strategice din sistem. Apărut cu trei ani în urmă, …



„Zecimea de secundă de sclipire”

Am reținut, peste ani, cu ocazia lansării volumului său Platoșa nevăzută (Editura Vinea, 2015), un succint și sugestiv portret al poetei Marina Dumitrescu, de o expresivitate care nu cred că poate fi depășită. Era vorba de „<…> alura de amazoană a autoarei care, asemeni unei lame de Toledo, este deopotrivă puternică și grațioasă, tăioasă și …



20 de ani fără Mircea Nedelciu

Realul văzut printr-un pahar de vișinată „Breșa“ pe care a produs-o primul volum al lui Mircea Nedelciu și „pârtia“ pe care a creat-o anunță nu numai o împrospătare a „atmosferei“ din spațiul epicii contem­porane, saturată de psihologism, de „raporturile de putere“ și de contextul socio-politic al „obsedantului deceniu“, dar face posibil un nou mod de …



Un fanatic al mării

Dedicînd mării o amplă producție în versuri, Remus Valeriu Giorgioni („echipat“ din vreme, așa-zicînd, ca absolvent al Școlii Hidro Arad) o abordează ca pe-o ființă. Dacă Valéry socotea marea „generatoare de forme și proiecte extraordinare, mamă a Afroditei și sufletul atîtor aventuri“, poetul român merge pe același siaj, încercînd a-i desluși un suflu epopeic, care …