Unul dintre puținii poeți care se arată interesați de circulația europeană a creației lor este Marian Drăghici, debutant întârziat de nevoie printre congenerii săi optzeciști, cu Despre arta poetică (1988). Primul pas spre integrare a fost făcut în 2004 cu antologia bilingvă Licht, langsam/Lumină, încet (Wieser Verlag), publicată în Austria în traducerea poetei de origine …
Poet care se află într-o continuă căutare a formulelor de adresare/ comunicare este Tudor Crețu, adept al abordării directe a unui „real liric“ pe care îl metamorfozează reproiectându-l, bruscându-l chiar. Mai mult decât în cărțile anterioare, Blesteme & more (Editura „Casa de pariuri literare“, 2021) este o explicită aventură în cotidian, poezia fiind deopotrivă pamflet, …
Vîrsta (născut în 1953), alianțele și gusturile literare (evocă mereu, în poemele sale, literatura lui Gabriel Chifu, Ion Mureșan, Mircea Mihăieș, Aurel Pantea), momentul debutului literar (2003) în gruparea din jurul revistei „Familia“ din Oradea îl situează pe Gheorghe Vidican între optzeciștii „recuperați“ după 1990, dar, în același timp, explică lipsa apartenenței explicite la un …
Nicolae Prelipceanu propune un nou volum, Funa máro, apărut în Colecția Cartea Românească de Poezie. Grupate în cinci capitole: patrioticele, euri, trecute și trecuți, ultimele credeam, după „ultimele credeam“, poemele sunt prețioase spații lirice pentru pasionale neliniști. Lirica lui Nicolae Prelipceanu din Funa máro amintește, prin atmosfera de sfârșit al unei epoci, de Cubul negru …
Poezia din cea mai recentă carte a lui Ion Cocora, Vizibilitate redusă, confirmă datele unui destin fixat încă de la debutul, din 1969, cu vo lumul Palimpsest, în memoria (sau continuarea) căruia Ion Cocora și-a numit editura proprie, înființată în 2003. În fond, poetul e un singuratic, un nostalgic și un sentimental, cum își spune …
Titlul volumului îl definește cuprinzător pe scriitorul care când pariază totul pe cuvânt, când se dezice de el, pendulând între evocarea slavei primului mânuitor al său și nimicnicia celui ce caută să-i uzurpe harul pentru a-și descrie singurătatea și boala preaomenești. Impulsul spre osana face casă bună cu ispita apostaziei. Mai sunt poeţi ce-şi urcă …
Antonio Doda s-a născut la 2001 la Alba Iulia. A debutat publicistic la optsprezece ani în revista „Discobolul“. Selecții din poemele sale au fost publicate în: „Familia“, „Vatra“, „Banchetul“, „Cronograf“, „Axis Libri“. Este laureat al Premiului special al revistei „Ex Ponto“, acordat în cadrul evenimentului Literatura tinerilor, organizat de Uniunea Scriitorilor din România (Neptun, 2021). …
Poet format în climatul literar al Filologiei bucureștene, înainte de înființarea „Cenaclului de Luni“, Ion Tudor Iovian s-a bucurat în anii ’80 de o recepție critică pe măsura talentului: de la Nicolae Manolescu până la cronicarul debutanților Laurențiu Ulici. Absolvent al facultății din 1976, s-a retras în spațiul natal, stabilindu-se în Buhuși, și a publicat …
Vasile Dan a debutat editorial în anul 1977, fiind, alături de Traian T. Coșovei și cu un an în urma lui Gabriel Chifu, cel mai „vechi“ debutant dintre optzeciști. La începutul anilor ’80, cînd debuta „valul“ optzecist al schimbării de paradigmă, Vasile Dan publicase patru volume, iar primul volum în libertate (Drumul cu ființe, 1990) …
În Colecția Antologia unui Autor a Editurii Știința din Chișinău au apărut până acum treisprezece volume de poezie, al treisprezecelea fiind Nu eu dar nici altcineva, antologia de autor a scriitorului Constantin Abăluță. Prozator și poet „neîncadrabil“, cum este definit și cum se autodefinește, cu un zâmbet, Constantin Abăluță nu este poetul unei singure cărți. …
Volumul de poezie Kurva rumuński go home, semnat de Emilian Pal, nu este un experiment liric, cum ar părea la o primă lectură, ci un experiment de viață, o aventură la limita viețuirii-supraviețuirii consemnată cu o acribie auto-tiranizatoare. În linia Aglaja Veteranyi, când textul se amestecă până la aglutinare cu carnea, cu sângele, textele lui …
Emil Nicolae urmărește, în cea mai recentă carte a sa, Emanuel spune, efectul de poezie, ceea ce, ne avertizează autorul, nu e totuna cu „efectul poetic“ și pare a nu avea vreo legătură explicită cu „cărămizile“ pe care „animalul povestitor“ le cară în balastiera sa: „Evident că balastiera/ care se deplasează greoi pe șosea/ chiar …
