Titlul volumului îl definește cuprinzător pe scriitorul care când pariază totul pe cuvânt, când se dezice de el, pendulând între evocarea slavei primului mânuitor al său și nimicnicia celui ce caută să-i uzurpe harul pentru a-și descrie singurătatea și boala preaomenești. Impulsul spre osana face casă bună cu ispita apostaziei. Mai sunt poeţi ce-şi urcă …
Insolitul și, poate pentru unii, nedumeritorul titlu al volumului se poate justifica și direct, și oblic. Să începem, totuși, cu explicitarea „metodei” lui Varujan Vosganian. La el se află, în permanență, un background al sacralității, fie că e vorba de arheologia eului, fie că intră în discuție subiecte ancorate istoric, în episoade recente (vezi poemul …
Construind, cu decizie de penitent, pe tema autodevorării, Ioan F. Pop își asociază mari griji: pe de o parte, intră, vrând-nevrând, în galeria, vastă, a căutătorilor de metanoia, iar, pe de alta, în impasul, asumat, al mallarméanului mâhnită-i toate carnea, iar cărțile, citite. Figura abandonării, gândită, și ea, cu skepsis, indică, de fapt, curajul răscolitorului …
Din această antologie lirică, păstrătoare a câtorva piese de rezistență din intervalul 1974-2018, răzbat zvonurile unui freamăt lăuntric alimentat năvalnic din unghi senzorial, însă bine strunit de o retorică antiromantică, una care pune stavile diverse fluxului de senzații pentru a permite doar fiorului să răzbată. Tocmai prin rafinamentul filtrării stimulilor, care traduce pudoarea în fața …
Să dedici o monografie unui poet contemporan este, orice s-ar zice, un act de temeritate, măcar din două motive: atingerea gândului că ai stăpâni suficiente lucruri dintr-un vast areal pentru a contextualiza și ideea de a „fixa” un stream of consciousness încă în derulare sub ochii tăi. Credința noastră e că riscul de a te …
Dacă vrem să detectăm numaidecât ancadramentul ideatic al inovatorului doctor captat în titlu, pentru că suntem avertizați că autoarea povestirilor de față e de meserie psihanalist, nu identificăm o pistă profitabilă de lectură. Dar putem foarte bine să facem abstracție de informația biografică, pentru că nu avem deloc de-a face cu o literatură demonstrativă, „trasă” …
Copil, inevitabil, al secolului vitezei și cosmopolitanismului, dar și visător incurabil, cu încuibate lecturi de rit romantic, Adrian Sângeorzan e un confesiv lucid, care se simte precum peștele în apă cartografiind, simultan, fantasmele proprii și pe cele ale planetei. Parte din apertura gândurilor duse prin versuri s-ar deduce, biografic, din statutul său de româno-american (volumul …
Greu, foarte greu să nu te gândești la cafard-ul cioranian când discuți (prin excelenta, filologic vorbind, antologie recentă), poezia lui Aurel Pantea, în etanșeitatea ei pusă sub semnul lui nu, al interdicției ontologice, chit că autorul nu se raportează la gânditorul nihilist și își confecționează singur statutul de nimicitor, cum se intitula volumul din 2012. …
Cum să nu te intrige asemenea titlu? Pe de o parte, ar fi ce bănuiești, ca provenind de la un autor rafinat, dedulcit la intertextualitate, adică un „joc” subtil de voci între lumi cu densități și valori diferite. Ancadramentul clasicizant, prin prezența unui prolog, a cânturilor, plus un epilog, ex-pune un proiect, acela al revizitării …
Împătimit de lectură până în pragul reveriei, călit la solidă școală cu bază latinistă, dar și poliglot, aspect care-i permite să-și traducă pasajele exemplificatoare din italiană, franceză, engleză, germană sau rusă, dar, mai presus, o minte liberă, Dan Sebastian Buciumeanu face figură de umanist „anacronic” în sensul definibil printr-un Settembrini. Personajul thomasmannian a ajuns, cum …