Anul trecut, la 1 noiembrie, Radio România a împlinit 95 de ani de existență, motiv pentru care se cuvine să-i urăm „La mulți și buni ani pe undele lui Marconi!“, dar și să le mulțumim, cu prețuire și cu respect, tuturor celor care au făcut și fac posibilă crearea și perpetuarea culturii naționale și pe …
Nu știu alții cum au fost, dar eu, poate chiar generația mea toată, pe vremea când era la școală, își imagina că scriitori erau numai cei care se țineau minte, mai cu ajutorul manualelor, mai cu al fragmentelor salvate de la cenzură (v. Împărat și proletar de prin manualele anilor 50-60!). Așa că, atunci când …
Ca orice nouă ediție revizuită și adăugită, și DOOM2 (din 2005) a inclus, la vremea sa, o serie de modificări și de fapte noi în raport cu DOOM1 (din 1982). Unele dintre ele au produs nedumerire în rândul cititorilor sau chiar i-au scandalizat pe unii specialiști și pe mai mulți profesori de limba română. În …
Apariția unui studiu, pe cât de temeinic sub raport istoric, pe atât de minuțios documentat, consacrat vieții și operei lui Andrei Oțetea, datorat lui Marian Hariuc – Un spirit sorbonard în România secolului XX –, îmi oferă prilejul câtorva informații și precizări, poate nu foarte însemnate pentru istorici, dar care merită a fi amintite și …
Ofensiva ideologiei woke a dat naștere, în vremea din urmă, unor reacții critice tot mai numeroase, în România literară, inclusiv. S-au înmulțit cărțile care denunță ravagiile pe care le produce wokismul, cărți apărute în diferite țări europene, dar și în Statele Unite. O prietenă din Belgia îmi semnalează o carte proaspăt ieșită de sub tipar, …
la invitația Corinei Șuteu și a Oanei Radu, am participat la a zecea ediție a Festivalului fARAD, care, sub genericul I DOC, a cuprins o gală a celor mai bune filme documentare românești de după 1989. Moderatorul a fost Mihai Chirilov, care, asemeni unui Prospero, plin de farmec și doldora de informații, și-a folosit bagheta …
La peste două secole de la moartea lui Napoleon, am găsit într-o revistă serioasă un articol care se întreba: „A fost Bonaparte cu adevărat scund?“ Un adevăr istoric după care încă se mai bîjbîie. Despre numerele lui de la pantofi nu am auzit să se întrebe istoricii, dar nu e timpul pierdut, deși cei care-i …
Există un fragment chiar la începutul Bibliei, care dă bătaie de cap și pe care, tocmai fiindcă detaliile sunt sărace, nu-l putem tălmăci. Interesant este faptul că acest fragment precede hotărârea Domnului de-a declanșa potopul. Așadar, s-a întâmplat ceva care pe Dumnezeu l-a supărat foarte tare și din această cauză a luat o asemenea decizie …
Cum a fost, pentru mine, anul literar 2023? Rememorând tot ce s-a petrecut, mă văd silit să mă întreb: dar a fost un singur an sau au fost mai mulți concentrați într-unul? Căci au avut loc atâtea evenimente încât am impresia că acest an calendaristic s-a lărgit într-atât încât a cuprins între fruntariile sale fapte, …
Recunosc că, în contextul dezbaterilor actuale pe tema deculturalizării societății europene, cartea lui Milan Kundera, Un Occident răpit sau tragedia Europei Centrale, apărută la Humanitas Fiction, în traducerea lui Bogdan Ghiu, îmi vine ca o mănușă. Mai ales după ce, să fie o coincidență?, am citit de curând comentariile lui Llosa pe aceeași temă, la …
Putin își are asigurat locul în galeria marilor tirani sângeroși. De când a pășit pe porțile politicii înalte, drumul lui a fost presărat cu cadavre. Urmând unui Ielțîn decrepit, alcoolic, incoerent, amorf și ambiguu din punct de vedere politic, Putin n-a avut nicio ezitare să folosească, după caz, otrava, șișul, pistolul, mitraliera, tancul, tunul sau …
Am văzut că în romanul Floarea albastră de Penelope Fitzgerald (1995), Friedrich von Hardenberg, viitorul scriitor romantic Novalis, deocamdată numit Fritz în familie, este student la Iena. În loc să urmeze cursurile de Teologie și să studieze constituția electoratului saxon, cum ar fi vrut tatăl lui, Fritz se prezintă la prima prelegere de filosofie ținută …