Încă din gimnaziu, învățământul comunist se ambiționa să ne formeze o convingere care, înghițită pe nemestecate, ne falsifica total modul de-a judeca. Care era aceasta? Noi, puștii, de altă parte și viitorul patriei, trebuia să deplângem faptul că, în perioada interbelică, România a fost o țară eminamente agrară. Băgându-ni-se în cap așa ceva, de la …

Din mitologia elenă știm că Hypnos și Thanatos erau frați. Deci zeul somnului și cel al morții erau rude de gradul întâi. Ne vine să zâmbim, dar imediat ne dăm seama că relația aceasta conține sensuri amețitoare. De fapt, ce înseamnă? În două vorbe, calea spre misterul morții este făurită din materia viselor. Cu alte …

În linii mari, știm ce înseamnă aceasta. Istoria contrafactuală e un fel de istorie pe dos. Nu ne mai interesează cum au stat lucrurile, ci cum ar fi putut să fie. „Ce ar fi fost dacă…” este întrebarea care dirijează acest tip de istorie. Așa că nu încetăm să ne întrebăm: Ce ar fi fost …

Cel puțin de la Renaștere încoace, civilizația pe care am edificat-o este una a prezenței și a discursului. Omul nu concepe că poate să și tacă iar, dacă tace, atunci cumva se simte în inferioritate. De aceea vorbește foarte mult, iar discursurile au devenit tot mai zgomotoase. Nu mai auzim nimic pentru că suntem asaltați …

Am folosit termenul în tot ce am scris de-a lungul timpului de zeci și zeci de ori. Da, trăim în kali yuga și, vine riposta, ce dacă trăim? Ce-o mai fi și asta? E totuna cu vârsta de fier despre care am învățat la mitologia greacă? În principiu, e cam tot aia, numai că e …

În mod paradoxal, Constantin Noica a fost un om liber. Detenția la care a fost supus, umilitoare, care pe alții i-ar fi distrus, nu i-a afectat mintea. Inteligența lui a rămas suverană și a continuat să producă opere care acum ne fac tuturor cinste. Din 1970, când a publicat Rostirea filosofică românească, și până în …

Ne aducem aminte din adolescență de acele secvențe amuzante, dar și dureroase, când unul dintre noi mai visător și care nu putea să facă parte din gașcă era imediat luat peste picior. Iar prima întrebare care i se punea pentru a fi astfel ironizat fără milă suna astfel: La ce te gândești? La nemurirea sufletului? …

Ne amintim de anumite versuri ale lui Hölderlin, analizate de Heidegger, și care, într-un fel sau altul, pun o pecete aspră asupra vremurilor pe care le străbatem. Unul din aceste versuri este faimosul „la ce bun poeți în timpuri sărace“… Se mai traduce și cu vremuri de restriște… eu aș spune vremuri mizerabile, dar poate …

Începutul imnului național are un conținut filosofic cu totul surprinzător. La o adică, acest „deșteaptă-te“ ar putea fi înlocuit cu „trezește-te“. Deci, oamenii trebuie treziți dintr-un somn lung, toropitor, care dacă ar mai dura ar fi poate însăși moartea. În context laic, deșteptarea aceasta reprezintă învingerea stării de somnolență fanariotă și triumful unei alte vieți, …

Paștele a trecut, dar întrebările rămân. Deși sunt nenumărați aceia care, în fața provocării, ridică din umeri, chestionarea este perfect legitimă și nu poate fi contestată. Până la urmă, nu trăim decât pentru a afla un răspuns și nimic altceva. Viața doar nu ne-a fost dată pentru niște bucurii trecătoare, ci pentru a atinge punctul …

Din toate cuvintele sfinte care formează rugăciunile, am reținut două enunțuri care mi se par fundamentale. Unul dintre acestea este cuprins în Crez, pe care orice naș, când e pus să boteze un copil, îl rostește. Dacă nu-l știe pe de rost, preotul i-l pune în față ca să-l citească. Situația e cam penibilă, dar …

Tot ce se întâmplă acum în lume nu face altceva decât să confirme puterea americanilor. Războaiele parcă vin special pentru ca ei să se implice și astfel să ne arate că nu există în lume altă putere care să-i bată. Dar acțiunea lor are un scop precis. Acela de-a instaura pacea. Și pacea asta cum …