Anul trecut, la 1 noiembrie, Radio România a împlinit 95 de ani de existență, motiv pentru care se cuvine să-i urăm „La mulți și buni ani pe undele lui Marconi!“, dar și să le mulțumim, cu prețuire și cu respect, tuturor celor care au făcut și fac posibilă crearea și perpetuarea culturii naționale și pe unde. Ascult zilnic Radio România Actualități, de mulți ani, de când am aflat că acesta este obiceiul unora dintre cei mai informați și deștepți oameni pe care i-am întâlnit. Am copiat, așadar, obiceiul și nu îmi pare rău. Din contra. Le sunt recunoscătoare (și) pentru această descoperire. Radio România Actualități prezintă în programul propus multe emisiuni deosebite. Totuși, două îmi sunt dragi în mod special, pentru că sunt altfel. Pentru mine, unele dintre cele mai interesante și pilduitoare emisiuni radiofonice ale postului sunt Vorba bună a lui Remus Rădulescu și Ce-am avut și n-am pierdut, grupaj de știri realizat și prezentat de George Popescu. Mi-a fost ușor ca, de-a lungul vremii, să preiau din Vorbele bune ale lui Remus Rădulescu și să le prefac în material didactic, pentru că, din fericire, există o arhivă a acestei emisiuni. Oricât am căutat însă o arhivă a emisiunii lui George Popescu, Ce-am avut și n-am pierdut, nu am găsit. Memorabile sunt multe din știrile prezentate la această rubrică. Aleg să redau aici doar două, pentru că au legătură cu subiectul articolului meu. Una mai veche, alta recentă.
Am fost plăcut surprinsă să aflu, acum câteva luni, că George Popescu se informează pentru rubrica realizată și din presa locală. Așa se face că într-o zi am auzit la emisiunea numită care este părerea unui medic despre salariile colegilor săi. Esența știrii era următoarea. Salariile actuale ale medicilor sunt suficiente pentru un trai foarte bun. Nu mai este nevoie de alte măriri, iar medicii obișnuiți să solicite pacienților sume suplimentare ar trebui să se dezbare de acest obicei. Și mai plăcut surprinsă am fost când am aflat numele medicului care a avut curajul să-și spună public părerea – Bogdan Niculescu.
Bogdan Niculescu este unul din cei mai buni medici ai Gorjului și chiar ai țării și, deși relativ tânăr, numele său s-a impus în elita națională a medicilor ortopezi. În plus, oricine l-a cunoscut pe doctorul Bogdan Niculescu, precum și pe soția sa, doamna doctor oftalmolog Mădălina Dobran, poate confirma că toate calitățile profesionale ale acestor specialiști sunt dublate de înalte calități umane. În acest context, aștept momentul când salariile profesorilor vor fi la fel de mari precum salariile medicilor, iar unul dintre colegii mei va spune că se impune să încetăm a ne mai plânge de veniturile insuficiente. Până atunci, primim primă de carieră didactică. Cadrele didactice și cadrele didactice auxiliare au primit această primă, în valoare de 1 500 de lei, vineri, 27 octombrie 2023. Suma a fost virată, în două tranșe, în anumite conturi, pe carduri speciale, ridicate din școli, sub semnătură. Înainte de a primi această fabuloasă sumă și după alimentarea cardurilor, profesorii au primit nenumărate informări cu privire la cheltuirea banilor. Dacă aș totaliza mesajele și le-aș reciti pe toate, cuvânt cu cuvânt, fără întrerupere, aș avea nevoie de zeci de minute, poate chiar de ore, iar, în final, nu aș putea formula decât următoarea concluzie: Regret că am semnat pentru primirea acestor bani!. Sentimentul de amărăciune și sentimentul de deznădejde care m-au cuprins sunt aceleași din timpul grevei profesorilor și de la finalul grevei.
Deși textul de mai jos (unul din mesajele referitoare la prima de carieră didactică) este unul plictisitor și cronofag, aleg să redau această informare a sindicatelor din învățământ pentru a înțelege că profesorii se transformă, sau sunt transformați, pe zi ce trece, în lucrători în învățământ, în supuși ai birocrației, în cititori de nimicuri. Iată informarea: „La Ministerul Educației au avut loc discuții în vederea clarificării a [sic!] prevederilor OUG 58/2023. Din partea MIPE a participat o delegație de 5 persoane condusă de domnul secretar de stat Bogdan Eduard Simcea, din partea ME a participat domnul secretar de stat Sorin Ion, iar din partea sindicatelor 3 reprezentanți. Pe scurt, s-au stabilit următoarele: MIPE și ME vor face publică o prezentare care să răspundă celor mai frecvente întrebări; MIPE va redacta o declarație-tip pentru cheltuielile cuprinse în procentul de 30%, declarație care va fi inclusă într-un ordin de ministru; prin ordin de ministru se va adăuga categoria personalului didactic auxiliar din învățământul superior care a fost omisă din actualul ordin; s-a încercat definirea «kit-ului» care poate fi achiziționat de personalul administrativ. S-a ajuns la formularea generală: «echipamente și dispozitive tehnice și tehnologice care să susțină dezvoltarea profesională»; nu se vor putea achiziționa TV, telefoane sau ceasuri smart; poate fi făcută o achiziție de valoare mai mare decât valoarea voucherului, beneficiarul plătind diferența din fonduri proprii; nu poate fi făcută o achiziție comună (soț + soție) cumulând valoarea celor două vouchere; voucherul poate fi folosit inclusiv pentru plata cursurilor de master, licență, postuniversitare etc.; produse de birotică și consumabile pot fi achiziționate în limita procentului de 30%; voucherul este valabil 1 an. După această dată, își pierde valabilitatea; persoanele care au lucrat în anul școlar 2022/2023, dar au părăsit ulterior sistemul, beneficiază de voucher; pentru procentul de 30% din sumă nu trebuie furnizate documente (facturi), ci doar o declarație (care va apărea în ordinul de ministru). Dar aceste cheltuieli trebuie să fie eligibile. Așadar, nu pot fi cumpărate produse care nu au legătură cu activitatea didactică. Există un sistem prin intermediul căruia se verifică ceea ce a fost achiziționat, acesta fiind motivul pentru care nu trebuie dovezi suplimentare; pentru procentul de 70% MIPE urmează să dea un răspuns dacă sunt necesare sau nu facturi; pentru toate cheltuielile răspunderea este individuală. Așadar, dacă o persoană a achiziționat produse considerate neeligibile, va fi nevoită să returneze banii.
MIPE și ME vor comunica în zilele următoare dacă identifică alte situații care trebuie discutate și dacă este necesară o nouă întâlnire“.
Oare medicii sunt supuși aceluiași tratament? Sunt obligați să citească zilnic tot felul de informări și de sarcini de lucru care nu îmbogățesc cu nimic activitatea profesională, activitatea intelectuală? Cât privește magistrații, mi-am exprimat părerea că dacă nu ar putea accesa electronic legile și hotărârile instanțelor de judecată, ședințele ar suferi și mai multe amânări, procesele, judecate acum cu celeritate (!) în ani, s-ar judeca în decenii, iar soluțiile ar fi ca acum, diferite în spețe identice.
Trebuie să spun și că după primirea acestor bani profesorii au fost bombardați cu oferte de cursuri pentru dezvoltarea profesională, cursuri de formare continuă (legea actuală impune, asemenea celei anterioare, ca profesorii să se formeze continuu și să acumuleze câte 90 de credite profesionale, în fiecare cincinal, calculat de la susținerea examenului național de definitivare în învățământ). La super-prețul de 500 de lei se pot face online cursuri precum: Comunicare eficientă, Comunicare în situații de criză, Recunoaștere și combatere consum de droguri, Competențe de bază în domeniul protecției și securității muncii, Competențe de bază în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor și rezilienței la dezastre, Competențe de bază în igienă și acordarea primului ajutor, Competențe de bază pentru lucrul în echipă, Curs responsabil de mediu, Dezvoltarea inteligenței educaționale pentru activitatea didactică etc., etc. Mă întreb ce rol au asemenea „cursuri“ pentru îmbunătățirea activității didactice?…
Revin la emisiunea lui George Popescu. Cea de-a doua știre la care vreau să mă refer este declarația Ombudsmanului lingvistic al Ucrainei. Într-un interviu acordat pentru publicația „Ukrinform“, cu ocazia Zilei Literaturii și Limbii ucrainene, Ombudsmanul lingvistic al Ucrainei a explicat modul în care Biroul Comisarului pentru Protecția Limbii de Stat contribuie la garantarea limbii ucrainene în domeniul serviciilor, al televiziunii și în educație. Avocatul Poporului/Avocatul limbii ucrainene consideră că elevii de alte etnii, inclusiv cei români, trebuie să vorbească în limba ucraineană chiar și în timpul pauzelor școlare, așa cum reiese din declarația dată: „Legislația ucraineană stabilește că limba de predare în instituțiile de învățământ este limba de stat. Noi am solicitat Ministerului Educației și Științei al Ucrainei clarificări suplimentare cu privire la ceea ce constituie procesul educațional, deoarece multe încălcări ale legii lingvistice au loc în afara orelor de curs. Poziția noastră este că procesul educațional cuprinde toate activitățile care au loc pe teritoriul instituției de învățământ. Acest lucru include atât orele de curs, cât și munca de îndrumare, precum și interacțiunea dintre solicitanții de educație și cadrele didactice în săli de clasă, sălile de mese, holuri, săli de sport, pe stadion și pe teritoriul școlii. Pauza dintre ore, de asemenea, face parte din procesul educațional și trebuie să se desfășoare în limba de stat.“ (sursa: BucPress Agenție de știri din Cernăuți).
În mai multe state din Europa au fost stabilite măsuri pentru protejarea limbii naționale. Unele corecte, altele exagerate. Presupunând că va exista și la noi funcția de Avocat al limbii (pentru protejarea celui mai de preț bun național și identitar), oare care vor fi primele măsuri adoptate, vor fi măsuri corecte sau exagerate ?