Un om din Iași avea un motor și i-a folosit la străbaterea imensei Americi. Apoi, a adus acasă limuzina „Dodge“, pentru a fi expus(ă) în curtea Casei Pogor. Și totuși poate că, dintre toți poeții noștri, cel mai bine îmbrăcat în armura lui Don Quijote îi stătea proprietarului acestei mașini. Adoptând poza unui cavaler medieval …

În 1959, reporterul de pe meleagurile patriei Traian Coșovei-tatăl publica o carte atipică pentru scrisul său ideologizat, intitulată Cântec să crească băiatul. Desigur că, înainte de a ști despre ce este vorba, ne-am aștepta ca, în acea perioadă sinistră pentru țara noastră, să fie glorificate sentimentele paternității împlinite și să fie ilustrată lozinca la modă …

Ideea de a scrie rândurile de față mi-a venit amintindu-mi de o reacție tipică pe care a avut-o cândva Nicolae Breban, în timpul unei discuții purtate la Iași, în urmă cu vreo 15 ani. De fapt, nu era o discuție, ci o prelegere despre brebanizarea lui Dostoievski, Thomas Mann și Nietzsche, precum și despre dostoievskianizarea …

G Ibrăileanu spunea despre Ionel Teodoreanu că reprezenta „literatura imberbă“ în redacția revistei „Viața românească“, după cum Mihail Ralea înfățișa critica imberbă. Referindu-se, la rândul lui, la o adevărată „efebocrație“ din Franța literară de atunci (după spusa lui A. Thibaudet), autorului romanului La Medeleni nu-i era pe plac denumirea „poetul adolescenței“, care i se aplicase. …

Însușindu-și, în cadrul generației sale literare, un discurs poetic marcat de tentația demitizării și a interpretării personale a câtorva mari mituri ale umanității, Florin Mugur a adoptat postura de „amant al cărților, acoperit de praf“, dar și de „amant al cenușilor“. Sursele livrești la care a apelat poetul au fost îndatorate miturilor Antichității, unor personaje …

Încercând prin versurile sale să reabiliteze o paradigmă a desuetudinii, Emil Brumaru și-a propus, în cursul timpului ce i-a fost dat să creeze, mai curând o schimbare de discurs poetic decât una de ordin existențial. Dacă este să luăm drept bornă temporală anul 1990, putem observa că, în partea a doua a creației sale, Emil …

G Ibrăileanu, privind viața cu obișnuita putere de pătrundere, făcea la începutul cunoscutului său eseu de sociologia culturii următoarea remarcă: „Veacul al XIX-lea în Transilvania nu prezintă nimic deosebit de interesant. Se continuă curentul latinist, fără să mai apară figuri mari, afară de a lui Timotei Cipariu“ (Spiritul critic în cultura românească. Note și impresii, …

În urmă cu 50 de ani se stingea în L’Ile Saint-Louis din Paris Martha Bibescu și, odată cu ea, apunea o întreagă lume. Era lumea aristocrației, a saloanelor și a regalității europene, în mediul căreia prințesa strălucise prin frumusețe, inteligență și distincție timp de o jumătate de veac. Dispariția nu i-a fost anunțată cum se …

Alexandru Hâjdeu își povățuia mereu fiul plecat la studii să se replieze asupra lui însuși, pentru a se apuca odată de sarcinile urieșești pe care i le prescrise încă de când era mic. Este drept că, atunci când își asculta părintele, pentru care nutrea un adevărat cult, viitorul savant devenea parcă alt student în autoizolarea …

După asumarea în deplină cunoștință de cauză a unor teze și antiteze la Paris, exilata Monica Lovinescu a ajuns la sinteza unui proiect de viață protestatar rostit à vive voix, pe care l-a nutrit timp de patru decenii, până la căderea regimului comunist din țară. Vocea inconfundabilă de la postul Radio Europa Liberă i-a fost …

La jumătatea veacului al XVII-lea, preoții ortodocși români știau tot mai puțin limba slavonă, iar oficierea cultului religios se făcea din ce în ce mai greu în această limbă de cult, deoarece el mai rezista parcă în virtutea inerției conferite de tradiția Bizanțului. O perpetuare a culturii slavone nu mai era atunci cu putință în …

Cele două toposuri complementare care i-au marcat viața – natalul Cerișor de la munte (un fel de toponim eufemistic pentru tăriile cerești) și Clujul de adopție – au fost percepute de Petru Poantă în moduri diferite. Peste ani, evocarea a căpătat o coloratură afectivă, îndeosebi pentru capitala Transilvaniei, unde, ce e drept, strămutatul hunedorean a …