Noua sensibilitate literară și psihologia poeților noștri situați pe pragul dintre secolul al XIX-lea și al XX-lea au fost activate și întreținute de apariția frondei intelectuale și a boemei. Înzestrat cu spiritul viu și demistificator al paradigmei poetice la modă, Ion Minulescu a devenit o figură familiară cafenelelor literare și unul dintre promotorii noii orientări …
Doar capodoperele și marii lor creatori înfierbântă mintea cititorilor obișnuiți și iscă numeroase discuții de plasat în marginea literaturii. Dar confuzia dintre datele realului și cele ale imaginarului este piatra de încercare nu numai pentru aceștia, ci uneori și pentru cititorii profesioniști. Supralicitarea realului în dauna ficțiunii a dus în cazul romanelor Ion și Pădurea …
Voiculescu a debutat editorial relativ târziu și nesemnificativ, după vârsta de 30 de ani, iar următoarele volume de versuri nu au putut să înlesnească impunerea unui poet original. De altfel, tematica aleasă era circumscrisă, în datele ei generale, direcției difuze și cuminți a tradiționalismului, deși discursul poetic subzista, prin experiența creatoare rafinată, în preajma …
Înțelept, senin și lipsit de simțul tragicului, după cum îl considerau contemporanii, Mitropolitul Dosoftei a fost mult mai mult decât „deplin călugăr și cucernic, și blând ca un miel“, așa cum îl credea Ion Neculce. Posteritatea a considerat că a dus o viață de sfânt sub o domnie în care Gheorghe Duca ducea o viață …
Fiind o componentă inițială statornică a formării spirituale dobândite de Elena Văcărescu, cultura de tip clasic explică nu numai atracția urmașei Văcăreștilor către poezia evocatoare de antichități a neoclasicilor parnasieni, ci și rezolvarea dramei personale avute după idila cu principele moștenitor al Regatului României. În urma scandalului provocat, domnișoara de onoare a lui Carmen Sylva …
Raportându-ne le înțelesul cuvintelor potrivite, epigramele lui Al. O. Teodoreanu au fost mai curând scrise ca să-mbie decât să-njure, chiar dacă uneori autorul lor nu era deloc bonom, ci făcea tranșante puneri la punct ale aspectelor pe care le avea în vedere. Al. O. Teodoreanu nu suferea de „epigramită“ și exprima o adevărată profesiune de …
Biografia creatoare a lui Zaharia Stancu rămâne sigilată de jurământul de fidelitate și mai puțin de castitate față de poezie, deoarece, după propria mărturisire, proza i-a fost marcată de pregnanța lirismului: „Niciodată nu m-am despărțit de poezie. […] Că n-am mai publicat mai bine de douăzeci de ani volume de versuri, aceasta este altă poveste“ …
La citirea eseurilor filosofice adunate în 1936 sub titlul La Conscience malheureuse, ne dăm seama cu ușurință de felul în care Benjamin Fondane a resimțit pericolul serioaselor amenințări venite din partea climatului de ostilitate existent pe continentul nostru în preajma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. Totodată, observăm cum sunt marcate efectele îngrijorătoare ale prostiei …
Atât timp cât a trăit în țară, dar și după alegerea căii exilului, Lucian Raicu nu a renegat mistica fidelității și iubirii față de literatură. Discursul literar a reprezentat pentru el nu doar un mediu propice de ființare, în care viața i s-a esențializat, ci și un fel de pivniță textuală în care a avut …
Încă din anii tinereții, Mihai Ralea avea, ca și E. Lovinescu, conștiința unei certe vocații de critic și nu-i era deloc străină ideea de a-și croi drumul existențial în funcție de obiectivele imediate și pe termen lung ale activității critice. Pentru aceasta, el era înzestrat cu intuiție, imaginație, ideatică, gust estetic, sentiment al valorilor, bună …
Ceea ce a urmat, în vara anului 1964, morții lui Ion Vinea și apariției volumului antum/postum Ora fântânilor a fost pus sub delicatul semn al preceptului creștin că despre morți trebuie vorbit și scris numai de bine. Cronicile de întâmpinare au fost afectate de această stare de spirit nu tocmai propice emiterii actului critic. Iar …
Portretul schițat de G. Călinescu lui Alexandru I. Odobescu nu iese din cadrele stilului cu care ne-a obișnuit marele istoric literar: „Copilul n-avea nimic din grandoarea militară a tatălui: om de lume înnăscut, boier în faza timidității și a superiorității interioare, contemplativ, indolent, dedat studiilor cu pasiunea unui lord colecționar, estet subțire, iubitor de lux …
