Aflat în refugiu la Roman în 1917, Ion Agârbiceanu a fost evacuat în Rusia țaristă, unde a nutrit cele mai serioase intenții din lume să emigreze în Lumea Nouă, împreună cu familia ce avea patru copii în vârstă de sub zece ani. Capul familiei pregătise deja fotografiile necesare pentru pașapoarte și avea gândul temerar de …

În toiul unei polemici purtate cu fostul său elev de la Colegiul „Sfântul Sava“ Radu Ionescu, profesorul Heliade-Rădulescu pretindea că familia acestuia nu ar fi fost de origine românească: „Seculul (e vorba de jurnalul în care publica Heliade, n. n.) e român și întâia vorbă ce a răsunat în urechile sale a fost vorba românească. …

Din felul cum o găsim descrisă la începutul romanului Ion, casa Glanetașilor nu este primitoare pentru nimeni: „Ușa e închisă cu zăvorul; coperișul de paie parcă e un cap de balaur; pereții văruiți de curând de-abia se văd prin spărturile gardului“ (Liviu Rebreanu, Ion, Ed. Cartea Românească, 1979, p. 10; toate citatele vor fi date …

„Bătrânul s-a zbârlit cu mult mai mult decât sperasem noi că avea să se întâmple, s-a ridicat peste birou agresiv şi a început să bolborosească: – Inefabil… Ce e asta inefabil?… N-am auzit de acest… Cum? De unde l-aţi mai născocit?… Când o să încetaţi cu… […] În vorbirea curentă? Inefabil? O să scriu un …

Având în vedere mărturisirea lui Horia Lovinescu potrivit căreia viața și opera lui Rimbaud au constituit pentru el o obsesie de tip „extenuant“, mă întreb cum ar fi evoluat destinul său scriitoricesc dacă nu ar fi fost instaurat comunismul la noi. Nu avem de unde ști, dar poate că piesele sale de teatru ar fi …

Printre controversele iscate în jurul paternității Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie a existat și aceea potrivit căreia monumentala scriere ar fi opera unui călugăr. Aș putea spune, după stingerea acerbelor polemici, că opinia respectivă a fost adevărată, dar numai în parte. Sinteza culturii noastre medievale a fost scrisă de un athonit care …

În aparență atât de puțin coerent în tot ceea ce a scris și a făcut în viață, un mare clasic precum Jean-Jacques Rousseau este foarte dificil de caracterizat printr-o unică formulă. Tocmai de aceea, el încă exercită, de două secole și jumătate, o mare influență asupra istoriei ideilor în Germania din veacul XIX, în Franța …

La deschiderea unei noi ediții critice a operelor lui Vasile Alecsandri, din care au apărut primele două volume, dedicate poeziei (Academia Română & Fundația Națională pentru Știință și Artă & Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, 2019), prima curiozitate pe care am dorit să mi-o satisfac a fost aceea legată de indicarea datei …

Publicarea și reprezentarea scenică, în 1916, a piesei Patima roșie a deranjat comoditățile și inerțiile mișcării noastre teatrale, aducând un impuls nou dezbaterilor din presa literară a vremii asupra naturii dramaticului. Dacă spectatorii au fost entuziasmați în urma transpunerilor scenice, critica s-a poziționat între aducerea de omagii necontrolate și exprimarea unor reticențe înverșunate. Constituindu-se într-un …

Estet din stirpe mateină, D. Anghel ar fi putut servi drept model pentru schițarea portretului lui Pantazi, dar și pentru derularea altor secvențe narative din romanul Craii de Curtea-Veche. Desigur că Mateiu I. Caragiale nu s-a gândit la o asemenea posibilitate, deși acțiunea din roman se întâmplă exact în anul când s-a amorsat drama triunghiului …