Revoluția de la 1848 a împărțit jumătatea de secol a uimitoarei activități culturale și literare a lui Ion Heliade-Rădulescu în exact două perioade distincte. A doua parte – caracterizată prin profunde și rapide turnúri (ba chiar tulburări) în viziunea despre lume și în scris – a început cu exilul, care a durat timp de zece …
Nuvela Corn de vânătoare a apărut în revista „Luceafărul“ (nr. 16/1971) și, dacă ar fi fost semnată de redactorul-șef de atunci, Ștefan Bănulescu, nimeni nu ar fi bănuit că nu el este autorul. În fond, deși scena narativă era localizată la celălalt capăt de țară față de Bărăgan, cine scrisese că mistreții erau blânzi putea …
În Memoriile sale, E. Lovinescu creionează un contur apolinic înfățișării fizice a viitorului sburătorist Vladimir Streinu, care coincide, așa cum își va da seama mai târziu portretistul, cu o constituție psihică de homo aesteticus: „Sul de fum ridicat de pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop subțiratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban …
Pentru Gala Galaction, creștinismul și socialismul au fost a filei două fețe, peste cartea vieții sale fâlfâind deopotrivă un prapur cenușiu și un stindard împurpurat. Ajuns la cumpăna vieții și privind mormântul luptătorului socialist I.C. Frimu, care avea ridicat un stâlp roșu în loc de cruce, scriitorul făcea o tulburătoare autoanaliză, mărturisindu-și dramatica oscilare sufletească …
Conștiința poetică a lui Șt. Augustin Doinaș ne dezvăluie două fațete ale aceluiași temperament creator: una este luminată de razele soarelui clasic, limpede și strălucitor, cealaltă, romantică, are hățișuri și ascunzișuri selenare umbroase. Prima fațetă, ivită în urma izbânzii severei rațiuni ordonatoare, este datorată unei bune refrigerări, prin efort intelectual, a sentimentelor exprimate. A doua …
Dacă „viața se duce în șir de cuvinte“, cum a spus Bacovia, aceasta a sesizat-o și Virgil Mazilescu, poet ale cărui versuri, în pofida aparentei simplități (sau poate că tocmai de aceea), degajă o stare de sfârșeală, în urma succesivelor rupturi ideatice transmise. Se simte parcă nevoia ca altcineva să se substituie instanței emițătoare, pentru …
În viziunea filosofului Vasile Băncilă, există două spații românești complementare: spațiul mioritic și spațiul bărăganic. Influența spațiului asupra omului este mai mare decât crede Lucian Blaga, deoarece, în evoluția de mai târziu a omului (în speță, a marilor scriitori), o pondere enormă o are spațiul copilăriei: „Spațiul unui om e o sinteză (care poate fi …
În urmă cu două decenii, primul număr al României literare din anul 2002 inaugura „Anul Caragiale“ cu ultimul articol încredințat de Zigu Ornea redacției revistei. Cronicarul edițiilor comenta, în textul intitulat „Ediția academică I.L. Caragiale“, primele două ample volume din cele patru ale colecției „Opere“ dedicate clasicului nostru și apărute la Editura Univers Enciclopedic. Demn …
În privința apartenenței sale la generația 60, opinia Anei Blandiana este următoarea: „Generația este o noțiune invers proporțională cu vârsta membrilor ei. […] Cu cât a trecut timpul, cu atât am semănat mai puțin. Pe unii timpul i-a degradat, pe alții i-a transformat în victime, unii și-au construit opere, alții cariere. Acum când și-au încheiat …
Una dintre problematicile abordate de H.-R. Patapievici în scrierile sale este aceea care se raportează la puterea de discernământ. Iar aceasta, deoarece eseistul nu se simte în largul său într-un regim de opinie bazat nu atât pe afirmarea şi pe cultivarea spiritului de discernământ, cât pe conformarea la stereotipii, la prejudecăți și la false judecăți. …
În istoria receptării operei lui Ion Creangă nu se amintește, nici măcar în perioada imediat poststalinistă, de monografia Ioan Creangă, apărută în 1955 la Editura Tineretului, sub semnătura lui Pompiliu Caraioan. În înalta concepție realist-socialistă a monografului, care, pe parcursul a patru sute de pagini, nu recurge la nicio sursă bibliografică, Ion Creangă ar descrie …
La 60 de ani de la moarte, cel mai controversat scriitor al literaturii franceze încă tulbură apele actualității. În iunie 1944, Louis-Ferdinand Céline părăsea Franța în mare grabă, împreună cu soția și cu pisica Bébert, din cauză că trupele aliate debarcaseră de zece zile în Normandia, iar pétainiștii de frunte trebuiau să-și salveze pielea. Bineînțeles …