Scăpat teafăr, după trei ore infernale, de sub tirul artileriei germane, Ștefan Gheorghidiu se întreabă, la sfârșitul antologicului capitol „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu“, din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, dacă este inferior sau nu celorlalți de vârsta lui și dacă alții s-ar fi comportat într-un mod diferit în contextul catastrofal …
O secvență narativă de la începutul romanului Pădurea spânzuraților este prevestitoare pentru deznodământul dramei suferite pe parcurs de protagonist, precum și pentru un posibil ceremonial de înmormântare, de care el nu va avea parte. Revenit în adăpostul subteran după execuția lui Svoboda, pe fundalul de bocet al unei doine de jale cântate de ordonanță cu …
Iorgu Iordan scria referitor la fostul său elev Ion Luca: „acest «răzvrătit» […] îmi amintea, nu știu de ce, de Julien Sorel al lui Stendhal“ (Memorii, I, București, Ed. Eminescu, 1976, p. 274). Profesorul nu avea cum să intuiască evoluția promițătorului elev, care nu va alege, stendhalian, nici culoarea roșie a războiului, nici culoarea neagră …
Periodicul „Glasul patriei“ a apărut, începând din 1955, în Berlinul de Est și, după zece ani, activitatea propagandistică a continuat-o la București, până în 1972, când a predat ștafeta „Tribunei României“. Prin paginile acestei reviste s-a desfășurat o grosolană deformare a realității, totodată patetică și înfierătoare, în care „zugrăvirea“ actualității politice, economice și culturale a …
Revoluția de la 1848 a împărțit jumătatea de secol a uimitoarei activități culturale și literare a lui Ion Heliade-Rădulescu în exact două perioade distincte. A doua parte – caracterizată prin profunde și rapide turnúri (ba chiar tulburări) în viziunea despre lume și în scris – a început cu exilul, care a durat timp de zece …
Nuvela Corn de vânătoare a apărut în revista „Luceafărul“ (nr. 16/1971) și, dacă ar fi fost semnată de redactorul-șef de atunci, Ștefan Bănulescu, nimeni nu ar fi bănuit că nu el este autorul. În fond, deși scena narativă era localizată la celălalt capăt de țară față de Bărăgan, cine scrisese că mistreții erau blânzi putea …
În Memoriile sale, E. Lovinescu creionează un contur apolinic înfățișării fizice a viitorului sburătorist Vladimir Streinu, care coincide, așa cum își va da seama mai târziu portretistul, cu o constituție psihică de homo aesteticus: „Sul de fum ridicat de pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop subțiratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban …
Pentru Gala Galaction, creștinismul și socialismul au fost a filei două fețe, peste cartea vieții sale fâlfâind deopotrivă un prapur cenușiu și un stindard împurpurat. Ajuns la cumpăna vieții și privind mormântul luptătorului socialist I.C. Frimu, care avea ridicat un stâlp roșu în loc de cruce, scriitorul făcea o tulburătoare autoanaliză, mărturisindu-și dramatica oscilare sufletească …
Conștiința poetică a lui Șt. Augustin Doinaș ne dezvăluie două fațete ale aceluiași temperament creator: una este luminată de razele soarelui clasic, limpede și strălucitor, cealaltă, romantică, are hățișuri și ascunzișuri selenare umbroase. Prima fațetă, ivită în urma izbânzii severei rațiuni ordonatoare, este datorată unei bune refrigerări, prin efort intelectual, a sentimentelor exprimate. A doua …
Dacă „viața se duce în șir de cuvinte“, cum a spus Bacovia, aceasta a sesizat-o și Virgil Mazilescu, poet ale cărui versuri, în pofida aparentei simplități (sau poate că tocmai de aceea), degajă o stare de sfârșeală, în urma succesivelor rupturi ideatice transmise. Se simte parcă nevoia ca altcineva să se substituie instanței emițătoare, pentru …
În viziunea filosofului Vasile Băncilă, există două spații românești complementare: spațiul mioritic și spațiul bărăganic. Influența spațiului asupra omului este mai mare decât crede Lucian Blaga, deoarece, în evoluția de mai târziu a omului (în speță, a marilor scriitori), o pondere enormă o are spațiul copilăriei: „Spațiul unui om e o sinteză (care poate fi …
În urmă cu două decenii, primul număr al României literare din anul 2002 inaugura „Anul Caragiale“ cu ultimul articol încredințat de Zigu Ornea redacției revistei. Cronicarul edițiilor comenta, în textul intitulat „Ediția academică I.L. Caragiale“, primele două ample volume din cele patru ale colecției „Opere“ dedicate clasicului nostru și apărute la Editura Univers Enciclopedic. Demn …