Prins în vâltoarea mutației valorilor estetice, E. Lovinescu s-a înșelat, pe cât de grav, pe atât de grăitor, în privința uzurii temporale în buna receptare a operei caragialene. Marele critic nu și-a dat seama că autorul Conului Leonida față cu reacțiunea surprinde esențial modul nostru de a reacționa față cu exteriorul și față cu alteritatea. …

Admis printre cadeții armatei regulate, iuncărul voluntar Nicolae Bălcescu a luat parte, tot voluntar, în 1840, la mișcarea insurecțională condusă de D. Filipescu, iar experiența detenției i-a parafat destinul de excepție. Condamnarea la temniță a fost dată pentru un termen mai scurt, pe considerentul că maturul insurgent era minor, dar ispășirea pedepsei a fost făcută …

În virtutea demnității afișate, distinșii noștri boieri și domnitori nu se grăbeau nicicând și nu trebuiau să lase impresia că muncesc prea mult. Asemenea servituți le reveneau celor din jurul lor, pentru că din acest motiv existau și diferitele ranguri pe lume. Or, „Labor omnia vincit improbus“ este deviza puțin cam curioasă a nobilei familii …

Scăpat teafăr, după trei ore infernale, de sub tirul artileriei germane, Ștefan Gheorghidiu se întreabă, la sfârșitul antologicului capitol „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu“, din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, dacă este inferior sau nu celorlalți de vârsta lui și dacă alții s-ar fi comportat într-un mod diferit în contextul catastrofal …

O secvență narativă de la începutul romanului Pădurea spânzuraților este prevestitoare pentru deznodământul dramei suferite pe parcurs de protagonist, precum și pentru un posibil ceremonial de înmormântare, de care el nu va avea parte. Revenit în adăpostul subteran după execuția lui Svoboda, pe fundalul de bocet al unei doine de jale cântate de ordonanță cu …

Iorgu Iordan scria referitor la fostul său elev Ion Luca: „acest «răzvrătit» […] îmi amintea, nu știu de ce, de Julien Sorel al lui Stendhal“ (Memorii, I, București, Ed. Eminescu, 1976, p. 274). Profesorul nu avea cum să intuiască evoluția promițătorului elev, care nu va alege, stendhalian, nici culoarea roșie a războiului, nici culoarea neagră …

Periodicul „Glasul patriei“ a apărut, începând din 1955, în Berlinul de Est și, după zece ani, activitatea propagandistică a continuat-o la București, până în 1972, când a predat ștafeta „Tribunei României“. Prin paginile acestei reviste s-a desfășurat o grosolană deformare a realității, totodată patetică și înfierătoare, în care „zugrăvirea“ actualității politice, economice și culturale a …

Revoluția de la 1848 a împărțit jumătatea de secol a uimitoarei activități culturale și literare a lui Ion Heliade-Rădulescu în exact două perioade distincte. A doua parte – caracterizată prin profunde și rapide turnúri (ba chiar tulburări) în viziunea despre lume și în scris – a început cu exilul, care a durat timp de zece …

Nuvela Corn de vânătoare a apărut în revista „Luceafărul“ (nr. 16/1971) și, dacă ar fi fost semnată de redactorul-șef de atunci, Ștefan Bănulescu, nimeni nu ar fi bănuit că nu el este autorul. În fond, deși scena narativă era localizată la celălalt capăt de țară față de Bărăgan, cine scrisese că mistreții erau blânzi putea …

În Memoriile sale, E. Lovinescu creionează un contur apolinic înfățișării fizice a viitorului sburătorist Vladimir Streinu, care coincide, așa cum își va da seama mai târziu portretistul, cu o constituție psihică de homo aesteticus: „Sul de fum ridicat de pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop subțiratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban …

Pentru Gala Galaction, creștinismul și socialismul au fost a filei două fețe, peste cartea vieții sale fâlfâind deopotrivă un prapur cenușiu și un stindard împurpurat. Ajuns la cumpăna vieții și privind mormântul luptătorului socialist I.C. Frimu, care avea ridicat un stâlp roșu în loc de cruce, scriitorul făcea o tulburătoare autoanaliză, mărturisindu-și dramatica oscilare sufletească …