În aparență atât de puțin coerent în tot ceea ce a scris și a făcut în viață, un mare clasic precum Jean-Jacques Rousseau este foarte dificil de caracterizat printr-o unică formulă. Tocmai de aceea, el încă exercită, de două secole și jumătate, o mare influență asupra istoriei ideilor în Germania din veacul XIX, în Franța …

La deschiderea unei noi ediții critice a operelor lui Vasile Alecsandri, din care au apărut primele două volume, dedicate poeziei (Academia Română & Fundația Națională pentru Știință și Artă & Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, 2019), prima curiozitate pe care am dorit să mi-o satisfac a fost aceea legată de indicarea datei …

Publicarea și reprezentarea scenică, în 1916, a piesei Patima roșie a deranjat comoditățile și inerțiile mișcării noastre teatrale, aducând un impuls nou dezbaterilor din presa literară a vremii asupra naturii dramaticului. Dacă spectatorii au fost entuziasmați în urma transpunerilor scenice, critica s-a poziționat între aducerea de omagii necontrolate și exprimarea unor reticențe înverșunate. Constituindu-se într-un …

Estet din stirpe mateină, D. Anghel ar fi putut servi drept model pentru schițarea portretului lui Pantazi, dar și pentru derularea altor secvențe narative din romanul Craii de Curtea-Veche. Desigur că Mateiu I. Caragiale nu s-a gândit la o asemenea posibilitate, deși acțiunea din roman se întâmplă exact în anul când s-a amorsat drama triunghiului …

Prins în vâltoarea mutației valorilor estetice, E. Lovinescu s-a înșelat, pe cât de grav, pe atât de grăitor, în privința uzurii temporale în buna receptare a operei caragialene. Marele critic nu și-a dat seama că autorul Conului Leonida față cu reacțiunea surprinde esențial modul nostru de a reacționa față cu exteriorul și față cu alteritatea. …

Admis printre cadeții armatei regulate, iuncărul voluntar Nicolae Bălcescu a luat parte, tot voluntar, în 1840, la mișcarea insurecțională condusă de D. Filipescu, iar experiența detenției i-a parafat destinul de excepție. Condamnarea la temniță a fost dată pentru un termen mai scurt, pe considerentul că maturul insurgent era minor, dar ispășirea pedepsei a fost făcută …

În virtutea demnității afișate, distinșii noștri boieri și domnitori nu se grăbeau nicicând și nu trebuiau să lase impresia că muncesc prea mult. Asemenea servituți le reveneau celor din jurul lor, pentru că din acest motiv existau și diferitele ranguri pe lume. Or, „Labor omnia vincit improbus“ este deviza puțin cam curioasă a nobilei familii …

Scăpat teafăr, după trei ore infernale, de sub tirul artileriei germane, Ștefan Gheorghidiu se întreabă, la sfârșitul antologicului capitol „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu“, din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, dacă este inferior sau nu celorlalți de vârsta lui și dacă alții s-ar fi comportat într-un mod diferit în contextul catastrofal …

O secvență narativă de la începutul romanului Pădurea spânzuraților este prevestitoare pentru deznodământul dramei suferite pe parcurs de protagonist, precum și pentru un posibil ceremonial de înmormântare, de care el nu va avea parte. Revenit în adăpostul subteran după execuția lui Svoboda, pe fundalul de bocet al unei doine de jale cântate de ordonanță cu …

Iorgu Iordan scria referitor la fostul său elev Ion Luca: „acest «răzvrătit» […] îmi amintea, nu știu de ce, de Julien Sorel al lui Stendhal“ (Memorii, I, București, Ed. Eminescu, 1976, p. 274). Profesorul nu avea cum să intuiască evoluția promițătorului elev, care nu va alege, stendhalian, nici culoarea roșie a războiului, nici culoarea neagră …

Periodicul „Glasul patriei“ a apărut, începând din 1955, în Berlinul de Est și, după zece ani, activitatea propagandistică a continuat-o la București, până în 1972, când a predat ștafeta „Tribunei României“. Prin paginile acestei reviste s-a desfășurat o grosolană deformare a realității, totodată patetică și înfierătoare, în care „zugrăvirea“ actualității politice, economice și culturale a …