Despre Nichita Stănescu s-a afirmat, nu o singură dată, că nu a deținut o conștiință creatoare care să-și fi pus amprenta pe toate detaliile operei. Însă, în ciuda precarității conceptuale, evidentă în publicistica lui, putem descoperi, chiar și în părțile cele mai aleatorii ale poeziei sale, până la neinspirata ultimă fază, „orală“, posibile nuclee originare …

Cică niște cronicari, din fericire puțini la număr, i-au contestat lui Urmuz presupusa „operă“ (ghilimelele sunt puse ca fiind din partea lor). Deși membrii Școlii de la Târgoviște au recunoscut influența de netăgăduit pentru posteritate a lui Urmuz, unul dintre ei a făcut opinie separată, în persoana lui Alexandru George. Poziția acestuia este exprimată în …

Dacă ar fi ținut un jurnal intim în timpul studiilor sale de la colegiul iezuit din Bar, Miron Costin nu ar fi scris pe nicio filă că le va arăta el măgarilor de poloni ce e un român. Statutul său în Regatul polon era diferit de acela vienez al lui Titu Maiorescu, elevul moldovean neavând …

Le datorăm lui Lucian Chișu și Viorel Coman apariția primelor două volume din ediția academică de Opere a lui Fănuș Neagu, care cuprind sectorul considerat de criticii literari ca fiind cel mai bine realizat din punct de vedere estetic din ampla și diversificata creație a scriitorului: proza scurtă (schițele, povestirile și nuvelele). Editorii au în …

I-a fost dat Elenei Ghica/Dora d’Istria să fie cea mai uimitoare româncă din secolul al XIX-lea. Iluștrii săi profesori au realizat că au de învățat (de la) un copil genial și consider că doar Iulia Hasdeu ar fi fost în stare să o întreacă în realizările publicistice, dacă nu s-ar fi stins foarte timpuriu, cu …

Începându-și rubrica Trapez în România literară (nr. 49/1980), care a avut apoi, până în 1989, aproape trei sute de apariții, Geo Bogza explica prin intermediul unui moto alegerea titlului: „Oare cât de mică poate fi latura unui trapez, și cât de mare, latura mare? Poate fi cuprinsă una între două degete și poate ajunge cealaltă …

După debutul cu poezia O tânără fată pe patul morții, autorul ei a suscitat atenția domnitorului Gh. Bibescu, care l-a numit, într-un post de modest funcționar, „scriitor la masa doua“, la Departamentul trebilor de afară. „Și astfel Bolintineanu începu cântecul său“ (va spune „epigonul“ Eminescu), odată cu așezarea la masa celor mari, „printre căpitani“. Bolintineanu …

După salvarea copiilor Marei de pe luntrița luată de valurile învolburate ale Mureșului și după acceptarea din partea asistenței a explicației date de aceștia pentru imprudența comisă, toate ar fi fost bune și frumoase dacă maica Aegidia nu ar fi făcut remarca: „– Și câte sunt nenorocirile ce s-ar mai fi putut întâmpla dacă n-ar …

Făcând parte dintre acei scriitori cu o mare disponibilitate în a-și explica și comenta opera, Cezar Petrescu mărturisea într-un interviu cum i-a venit ideea să scrie cartea Miss România – un roman fantezist, parodic și chiar satiric, inspirat de moravurile perioadei interbelice (scrierea a fost inclusă de autor în ciclul romanesc „Satyricon“). Proiectul de roman …

În scopul de a se forma o coaliție europeană pentru a-i alunga pe turci din Europa, Nicolaus Olahus îi scria în 1533, de la Bruxelles, lui Cornelius Scepperus, care era ambasador, secretar și consilier imperial al lui Carol Quintul: „Pe valahi și pe moldoveni, care ar trebui atrași de partea noastră și a polonezilor, nu …