O prietenie exemplară

Anul trecut s-au împlinit 20 de ani de la despărțirea de Mircea Zaciu, iar anul acesta Ion Pop va împlini, la 1 iulie, frumoasa etate de 80 de ani. Nu cred că se putea găsi o modalitate mai potrivită de a uni cele două cifre rotunde, decât editarea amplei corespondențe dintre ei. Cu atât mai …

Criterii amestecate

Ne amintim cu părere de rău de dispăruta, azi, colecție … interpretat de…, care a figurat timp de aproape două decenii în portofoliul defunctei, și ea, Edituri Eminescu. Nu toți scriitorii examinați sub acest format monografic au fost la fel de valoroși, desigur, și nu toate selecțiile au fost la fel de bine realizate. Însă, …

O antologie neobișnuită

Antologii ale poeziei românești din Serbia/ Iugoslavia există, după cum și antologii ale poeziei sârbe din România au apărut câteva, de-a lungul timpului. Însă o antologie bilingvă consacrată ambelor fenomene, cum este cea realizată recent de către Nicu Ciobanu și Slavomir Gvozdenović, cu titlul Lirica româno-sârbă/ Rumunskosrpska lirika, este o premieră, care se cere consemnată …

Spiritul francez în critica românească de azi

Titlul volumului de debut al lui Vasile Spiridon, Cuprinderi (1993), laolaltă cu conținutul său, deschis deopotrivă către scriitori români și străini, anunțau un critic cu o certă dimensiune comparatistă, atât pe latura teoretică, cât și pe cea practică, de bună cunoaștere a literaturii universale clasice și contemporane (capitol la care suntem adesea deficitari). Fără să …

Inteligența bună

Orice s-ar spune, bonomul Ion Mureșan este o făptură de spaimă. Poet parcimonios, din spița, atât de iubită la noi, a „leneșului premiant“, ia prin surprindere publicul și critica fără ca măcar să își regizeze ieșirile la rampă. Cu un deceniu în urmă, după o lungă absență editorială – Poemul care nu poate fi înțeles …

Înspre și dinspre Bistrița

Unul dintre intelectualii transilvăneni de elită, medicul și scriitorul Mircea Gelu Buta, a alcătuit recent, sub titlul Urme ale unor oameni de seamă, o panoramă de istorie culturală a „oamenilor de seamă“ care provin din Bistrița sau au fost legați, într-un fel sau altul, de acest spațiu. Cel mai adesea, într-un fel încă necunoscut (sau …

Mircea Anghelescu – 80. Istoria literară ca Bibliotecă vie

Nu a trecut neobservat remarcabilul efort creator depus de Mircea Anghelescu în ultimul deceniu și jumătate, la o etate la care, de regulă, criticii și istoricii literari mai fac numai școală și trăiesc din acumulările anterioare. Literatură și biografie (2005), Mistificțiuni – Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură (2008), Poarta neagră. …

Coda. Postumele lui Ion Horea

Repoziționarea pe care a operat-o Nicolae Manolescu în Istoria critică a literaturii române nu doar că l-a așezat pe Ion Horea pe locul care i se cuvenea în canon (și anume, de cel mai important poet tradiționalist postbelic). În conjuncție cu noua perspectivă propusă în Istorie… cu privire la Ion Pillat (revelat ca întâiul nostru …

Prizonierul propriei efigii

  Jurnalul intim a trecut, în literatura noastră din ultimele două decenii și jumătate, prin momente diametral opuse. Către finalul anilor 1990, era specia cea mai dinamică, pe măsură ce erau recuperate textele ocultate în perioada comunistă: „seceta“ de peste patru decenii făcea din orice exercițiu diaristic un eveniment. Astăzi, dimpotrivă, relativa abundență – la …

În bolgiile utopiei

Constantin Țoiu a parcurs un adevărat Purgatoriu, de la prozele „pe linie“ din O noapte la arie (în colaborare cu Leonid Strașun, 1950) și Moartea în pădure. Cronica unei zile (1965) și până la Galeria cu viță sălbatică (1976), roman care l-a proiectat imediat în vârful ierarhiei prozei noastre postbelice. După Galeria… au urmat două …