Odată trecut Primul Război Mondial, vinul de Drăgășani intra într-o nouă perioadă de glorie. Totodată, de modernizare a distribuției, îmbutelierea la sticlă devenind tot mai mult modalitatea predilectă de vânzare, înlocuind astfel tradiționalul butoi și diferitele carafe, în care fusese transportat, respectiv, degustat timp de secole. La acest capitol, crama familiei Știrbey și celebra pivniță …
Între puținele sinteze consacrate versificației culte românești în Evul Mediu, cea a lui Eugen Negrici este, fără doar și poate, cea mai îndrăzneață conceptual. Apărută într-o primă ediție în 1996, sub titlul Poezia medievală în limba română, la obscura editură craioveană Vlad & Vlad, ea nu a suscitat dezbaterile teoretice la care, indiscutabil, autorul sperase. …
S-a mai observat, de către critici, prezența unui anume arghezianism în textura poeziei lui Gabriel Chifu. Poetul însuși, adept al sintezei, al deschiderii către o pluralitate de modele, a revenit adesea, în ultimul timp, asupra reperului Arghezi, pe care-l consideră pe bună dreptate drept cel mai important poet român al secolului XX. Însă, dincolo de …
Pare incredibil că anul acesta, când l-am fi aniversat la împlinirea a 70 de ani, am comemorat, în realitate, 15 ani de la plecarea dintre noi a poetului și traducătorului Ioan Flora. La fel de impresionant este și faptul că, într-o literatură în care scriitorii își cheltuie talentul în viață și sunt proclamați ca „mari“ …
Îmi revine plăcuta misiune de a-l evoca aici pe cel care, înaintea mea, a ocupat, timp de peste două decenii, fotoliul de cronicar al edițiilor în revista noastră. Plăcută, pentru că, deși e limpede că nu îi putem depăși pe ctitori, sentimentul de continuitate pe niște fundații solide, de participare (fie și modestă) la o …
Într-o cultură serioasă, tipărirea jurnalului inedit al unei personalități de talia lui Nicolae Iorga, acoperind perioada cea mai cumplită din viața savantului (1938-1940), ar fi fost cel puțin un eveniment editorial, dacă nu și academic sau politic. Aceasta, din motive evidente. Pe de-o parte, cum subliniază Andrei Pippidi în Introducere, Iorga nu a lăsat prea …
La bicentenarul morții lui I. Budai-Deleanu, e cazul să demontăm măcar una (dacă nu chiar mai multe) dintre prejudecățile care încă parazitează receptarea operei sale. Să începem cu prejudecata care îl înfățișează pe scriitor ca pe unul dintre mulții contributori la acea „bibliotecă a proiectelor eșuate”, atât de bogată în literatura noastră. Este adevărat că …
Masivul volum îngrijit de Ilie Rad, cu titlul Scrisori către Liviu Rusu, este una dintre plăcutele surprize ale acestui an literar 2020, altfel, paralizat de criza sanitară și de dificultățile economice pe care le întâmpină deja editorii și librarii. Sunt convins că nu scandalizez pe nimeni dacă afirm că, din păcate, numele lui Liviu Rusu …
Dacă ar fi să ne ghidăm după unul dintre evenimentele-cheie, și anume arestarea inginerului Dan, deducem că începutul poveștii din Intrusul se plasează undeva în jurul anilor 1955-1956, iar finalul, după 1961-1962, poate chiar mai târziu. Căci ultimul val de arestări, care a lovit și intelectualii cu adeziuni de stânga (ca inginerul Dan), s-a desfășurat …
Chiar dacă discursul public românesc a ieșit demult din logica distructivă a anilor 1990, realitatea este că între literatura română și literatura maghiară din România punțile de comunicare sunt încă insuficiente. Publicul de limbă română, în special, știe prea puține despre valorile literare maghiare, clasice și contemporane, din țara noastră și încă și mai puține …
Ajunsă la al 19-lea volum, ediția N. Steinhardt nu și-a epuizat punctele de atracție, nici capacitatea de a contribui la o mai profundă înțelegere a personalității autorului. Cea mai recentă apariție din serie, volumul Varia II, editat de același consecvent și competent Florian Roatiș, încheie restituirea publicisticii neincluse în volum și, în general, a tuturor …
Noul volum al lui Sorin Lavric, intitulat Defazarea sufletească și alte eseuri, evidențiază, mai mult chiar decât precedentul (și mult-hulitul) Decoct de femeie, singularitatea autorului în cadrul discursului filosofic românesc de azi. O singularitate care începe chiar de la refuzul filosofiei ca atare, începând cu mărcile ei exterioare (ariditatea discursivă, aparența sofistică, absența conținuturilor intuitive …