Cu mult înainte de a-i cunoaște ne mijlocit ca profesori de curs ori de seminar, numele marilor dascăli de la Facultatea de Filologie și de la cea de Limbi și Literaturi Străine din București ajungeau pe căi oarecum întortocheate și până la noi, elevii de liceu ce îndrăgeam literatura și visam la începutul anilor 1980 …
*** Să conlucrezi, aproape frenetic, cu plecarea ta, aproape blând, abia născut, ca și cum ai conlucra cu viața fără sfârșit, cu sămânța aiuratică, încolțită absurd pe trotuarul torid. să te lepezi de cuvintele asfixiante (deja), să te lepezi de trista lor obezitate, chiar acum, când te pierzi, sub pleoapele mai bătrâne ca oricând, undeva, …
La aproape o jumătate de veac de la publicarea excelentului studiu Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Mihai Zamfir îl reeditează într-un masiv volum intitulat Studii literare. Literaturi străine, din sumarul căruia mai face parte și sinteza consacrată Formelor liricii portugheze (1985), ele reprezentând o demonstrație exemplară a actualității unor studii literare divergente …
Alexandru Vlad (1950-2015) a fost una dintre figurile marcante ale generației 1980. Cu toate acestea, după dispariția scriitorului, opera sa a intrat într-un con de umbră. Imaginea reputatului prozator, traducător și eseist a fost readusă în actualitate prin recenta lucrare semnată de Andreea Pop, Geografiile lui Alexandru Vlad. Inițial teză de doctorat, studiul păstrează rigorile …
În pofida așteptărilor firești de la un scriitor de factură urbană, cum este considerat pe bună dreptate I.L. Caragiale, toponimia stradală în opera autorului Scrisorii pierdute este, din punct de vedere numeric și din punct de vedere de drept, destul de puțin bogată. Putem pentru ca să zicem chiar modestă – undeva, la granița cu …
„Muzica iaște aceea care ne gâghilă urechile într-un mod plăcut… (pântre dinți, aparte, școlarului🙂 Ia sama doară să nu ți le gâghil eu ție într-un mod neplăcut!“ Definiția lui Marius Chicoș Rostogan, pedagogul de școală nouă, pe când înfățișa „aplicățiunea metoaghii intuikive“ e atât de cunoscută, încât a ajuns un fel de proverb ironic. Cu …
MIEII ROȘII Văd uneori o spărtură în dantelăria cerului și o luminiță roșie ieșind împreună cu un om înalt cu plete lungi și albe ca argintul pur cu un toiag de păstor într-o mână ce toarnă dintr-un potir uriaș mii de miei cu blănițe și ochi roșii pe un covor roșu cu franjuri de la …
Karácsonyi Zsolt s-a născut la Arad în anul 1977. Este redactorul-șef al revistei literare clujene „Helikon“. Autor de poezie, proză, eseistică, laureat al Premiului József Attila, Karácsonyi Zsolt este cunoscut și cititorilor români grație volumului Faust pe mări, publicat în limba română la Editura Tracus Arte în anul 2020. Cel mai recent roman al său, …
Tocmai atunci În timpul rondului de noapte spre dimineață am văzut înfruntarea dintre întuneric și lumină. Tocmai atunci veneai tu ca din văpăi însoțită de scânteile care valsau. Neliniștit priveam scrisul ce părea viu și dădea lăstari; prin desișul lor și azi cad și mă ridic pregătindu-mă pentru o iminentă simfonie ce până acum mereu …
Pentru istoricul literar, cercetarea nu se oprește niciodată, întrucât ea poate scoate la lumină informații noi care să corecteze sau să completeze detalii și particularități, prejudecăți și clișee. Recunoașterea valorii operei voiculesciene s-a produs târziu și s-a manifestat printr-un entuziasm efemer în anii ’70 și ’90, intrând apoi într-o lungă uitare, multe subiecte biografice rămânând …
Identitatea lui Hermann Broch stă sub semnul ambiguităţii fecunde. Evreu convertit la catolicism, dar nicodată despărţit de tradiţia religioasă din care provine, industriaş textilist care alege să renunţe la afaceri spre a practica filosofia şi renunţă la filosofie spre a îmbrăţişa literatura, Broch aparţine Kakaniei din care iradiază acele energii intelectuale fără de care modernitatea …
În efigia pe care scriitorimea de azi o forjează propulsatorului memelor modernismului literar, recunoaștem chipul unui N. Manolescu „tăios ca Maiorescu, dar și nestăpânit și capricios ca G. Călinescu, la distanță egală și personalizată de amândoi, în vreme ce în sinea sa visează lovinescian mutații cu care a știut el însuși să țină mereu pasul“ …