Noul film semnat de Stere Gulea, Moromeții 3, a confirmat că Marin Preda este unul dintre cei mai iubiți scriitori români. Apreciatul prim film lansat în 1987, cu o urmare în 2018, Moromeții 2, are acum un sequel probabil așteptat, dar surprinzător pentru că nu e o adaptare propriu zisă a scrierilor „iubitului pământean“. Noul lungmetraj zămislește o narațiune despre felul cum a fost scris romanul Moromeții, e așadar un film meta despre nașterea unei opere literare importante. Recurgând la materiale filmate de arhivă și la fragmente din filmul Desfășurarea, ecranizarea lui Paul Călinescu după nuvela lui Preda, noul lungmetraj urmărește evenimente petrecute în 1954, când scriitorul, acceptat de nomenclatura comunistă riscă să fie expulzat din ea pentru că simpatizează cu opoziția față de colectivizare a unor țărani dintr-un sat vecin cu cel al nașterii sale.
Ultima parte a trilogiei cinematografice, Moromeții 3, urmărește deci destinul lui Niculae Moromete (astfel se numește Preda în film), fiul cel mic al unei familii de țărani, care ajunge, în anii ’50, un scriitor cunoscut. Aflasem ceva despre începuturile lui scriitoricești din partea a doua, dar acum detaliile biografice se înmulțesc și contribuie la descrierea odiosului context politic în care are loc afirmarea sa. Ni se sugerează că instaurarea noului regim comunist s-a făcut cu forța și cu destule victime, mai ales din lumea rurală, unde unii țărani își apără proprietățile până la capăt. Interpretat de Alex Călin, personajul se află prins, în acest moment, între două episoade amoroase, unul cu Vera cea căsătorită (un pseudonim pentru Nina Cassian, în interpretarea Olimpiei Melinte), și Aurora Cornu (Mara Bugarin, viitoarea lui soție). Eroul stabilit în capitală și găzduit deseori în casele de creație ale Uniunii Scriitorilor trăiește conflicte profesionale și ideologice, e oripilat de excesele colectivizării cu forța, dar și tentat să-și apere poziția greu cucerită. Nu lipsesc episoade noi ale interacțiunilor cu înțeleptul și ironicul său tată, Ilie Moromete (din nou impecabil Horațiu Mălăele).
Stere Gulea mărturisește că a scris scenariul după un lung proces de documentare, în care a fost foarte importantă mărturia Aurorei Cornu, întâlnită de câteva ori la Paris în 2017. El declară că s-a inspirat și din memoriile scriitorului, dar și din arhivele istorice despre perioada respectivă. El mărturisește că „Este o imagine care acoperă comportarea și atitudinea lui Marin Preda în epocă, în situații politice. Am încercat să înțeleg, să intuiesc itinerariul său și am încercat să ilustrez această călătorie esențială, dar folosind ficțiune. Mi-a plăcut ideea de a face un film despre acele vremuri care acum sunt în mare parte ignorate; multe evenimente care s-au petrecut atunci sau imediat după, catalizate de acele momente, au influențat deceniile care au urmat și încă le simțim repercusiunile“.
Filmul include episoade care au legături puternice cu realitatea, precum premiera filmului Desfăşurarea, cu un Colea Răutu foarte june în rolul lui Ilie Barbu. Se ştie că una dintre calităţile descoperite de critici lui Marin Preda în nuvela cu acelaşi nume era dialogul mustind de autenticitate, precum „ Te desfăşuraşi?“, „Mă desfăşurai“. Acest tip de vorbire şi prospeţimea descrierii lumii satului o fascinează pe Aurora, care nu poate lăsa din mână prima formă a romanului Moromeţii, ambiţionîndu-l pe romancier să-l ducă mai departe. Sau pur şi simplu ordonându-i. Aşa s-a născut una dintre cărţile cele mai îndrăgite de români, iar felul cum filmul arată acest lucru atrage azi mii de spectatori.
Prezentat în premiera mondială la Festivalul Internațional Transilvania de la Cluj, filmul a fost votat acolo de majoritatea spectatorilor ca producția românească cea mai populară. Proiectat în aer liber chiar în Piața Unirii, lungmetrajul a fost văzut și aplaudat de peste 3000 de spectatori, iar echipa a fost primită cu entuziasm. În afară de interpreţii principali, deja menţionaţi, mai figurează în distribuţie Răzvan Vasilescu, Iulian Postelnicu, Cătălin Herlo, Dana Dogaru, Toma Cuzin, Ana Ciontea, Laurențiu Bănescu, Conrad Mericoffer, Ioan Andrei Ionescu, Andreea Bibiri, Ilinca Hărnuț, cu participarea extraordinară a Oanei Pellea. Nu se pot omite numele unor membri marcanţi ai echipei, precum operatorul Vivi Drăgan Vasile (semnatar al rafinatei imagini în alb-negru la toate trei episoadele), scenografii Cristian Niculescu şi Dana Păpăruz, care au reuşit să recreeze foarte credibil decorurile şi costumele din epocă, ori compozitorul Cristian Lolea. Având premiera oficială în cinematografele din întreaga țară pe 22 noiembrie, filmul a întreprins deja un turneu în întreaga ţară, fiind primit cu acelaşi interes ca la TIFF la Oradea, Brașov, Sibiu, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Mureș, Ploiești, Câmpina, Sebeș, Reghin, Gura Humorului etc. Numărul localităților unde a fost prezentat a depăşit deja cifra 30 şi ne putem aştepta la un record de spectatori la nivel naţional. O caravană care a dus filmul în faţa spectatorilor din toată ţara, mai ales în oraşe unde nu mai există cinematografe, este soluţia de admirat în aceste vremuri destul de potrivnice distribuirii producţiilor naţionale şi creării unui mediu cinematografic sănătos. Orice s-ar zice, platformele de streaming nu pot face acest lucru.
Producătorul Tudor Giurgiu declara: „Ne dorim ca filmul să ajungă în cât mai multe orașe din țară, chiar și în cele fără cinematograf. Acest lucru presupune un efort major, dar ne bucurăm că putem prezenta publicului finalul trilogiei Moromeților. Sunt convins că filmul va avea mare succes la spectatori și sperăm să depășească recordurile de la Moromeții 2.“
Filmările au avut loc, în mare parte, la Talpa (în acelaşi loc precum primele două părţi), sat din județul Teleorman, aflat la doar 45 de kilometri de Siliștea-Gumești, satul natal al scriitorului Marin Preda, dar și la Sinaia, București, Golești și mai multe sate din jurul capitalei. Reluarea cadrului cu prispa acestei case părinteşti este un bun liant între cele trei filme ale seriei Moromeţilor.
Nu în ultimul rînd, merită amintit că filmul lui Stere Gulea a avut premiera mult așteptată la București, în Sala „Ion Caramitru“ a Teatrului Național, devenită neîncăpătoare pentru cei aproape 1000 de oameni care au vrut să fie alături de echipa filmului. Prezentarea scriitorului Radu Paraschivescu a intensificat interesul pentru redescoperirea lui Marin Preda. Nu au lipsit covorul roșu și mașinile de epocă. S-a realizat o ediție specială a ziarului „Flacăra“, cu detalii despre producție, s-au vândut tricouri, cărți poștale și obiecte cu emblema „Moromeților“ și au fost și alte multe alte surprize încercând să refacă atmosfera anilor ’50. Din ediția bășcălioasă a ziarului „Flacăra“ merită citat din declarația lui Mircea Mihăieș, care apreciază în special, la Moromeții 3, descrierea lumii pline de conflicte a scriitorilor. „Din unghiul meu de vedere, regizorul-scenarist a reușit un adevărat tur de forță în reconstituirea atmosferei din sânul breslelor scriitoricești. Amestecul de talent și veleitarism, de subtilitate și primitivism, de banditism ideologic și evadare de sub presiunea politică prin intermediul sexului, de minciună și spaimă, de ticăloșie și sublim sunt admirabil surprinse de unul dintre regizorii noștri de frunte care ar fi putut să fie, după cum o dovedește acest scenariu, și un impecabil scriitor, eseist și istoric literar.“
Atât producătorii de la compania Libra Film, cât și pr-iștii s-au străduit să facă o seară de neuitat din lansarea Moromeților 3. Să sperăm că și publicul liceenilor va fi interesat să vadă filmul, neuitând însă să citească romanul lui Marin Preda, aflat printre lecturile școlare obligatorii.