Istorie literară

Mircea Eliade la Chicago

În primele pagini ale capitolului 23 (Încep să descopăr America…) al memoriilor sale, pe care s-a apucat să-l redacteze în decembrie 1984, Eliade scria: „Parcă încep să înțeleg de ce priveam, adineauri, atât de emoționat pe fereastră. Chiar în fața mea, la câțiva metri, coboară scara de lemn a casei în care am locuit în …

Rosinanta-pegas. Barbu Delavrancea (1858-1918)

Este puțin curios faptul că un scriitor precum Barbu Delavrancea, care s-a adaptat la maturitate cu ușurință mediilor sociale traversate, a avut ca teme majore ale operei sale în proză, din prima parte a creației, dezrădăcinarea, inadaptarea și înfrângerea. Protagoniștii săi, înfățișați cu profil presămănătorist, încercau zadarnic să înfrunte viața, deoarece erau înfrânți în încercarea …

Un urmuzian în exil – Grigore Cugler

Am putea afirma că umorul și absurdul sunt caracteristici culturale ale poporului român, fie și numai dacă am avea în vedere sintagmele, asocierile insolite de cuvinte ori rimele din jocurile de copii, din ghicitori, ori dacă am mai aminti de basmele lui Creangă și nu mai puțin de originalul Urmuz. Iată că undeva, departe, în …

Litosfera poeziei. Nichita Stănescu (1933-1983)

Despre Nichita Stănescu s-a afirmat, nu o singură dată, că nu a deținut o conștiință creatoare care să-și fi pus amprenta pe toate detaliile operei. Însă, în ciuda precarității conceptuale, evidentă în publicistica lui, putem descoperi, chiar și în părțile cele mai aleatorii ale poeziei sale, până la neinspirata ultimă fază, „orală“, posibile nuclee originare …

Violon d’Ingres tragic. Urmuz (1883-1923)

Cică niște cronicari, din fericire puțini la număr, i-au contestat lui Urmuz presupusa „operă“ (ghilimelele sunt puse ca fiind din partea lor). Deși membrii Școlii de la Târgoviște au recunoscut influența de netăgăduit pentru posteritate a lui Urmuz, unul dintre ei a făcut opinie separată, în persoana lui Alexandru George. Poziția acestuia este exprimată în …

Ținuturi literare

Lumea, cu întregul său univers de întâmplări și personaje, așa cum a fost plăsmuită de scriitori cu toată încărcătura ei de „feerie epică“ și realitate fantastică, rămâne în mintea cititorului, în istoria sa personală, mai vie decât corespondentele sale reale, locurile și timpurile din care, uneori, creatorii ei s-au inspirat. Nu ne surprinde faptul că …

Cantonul nepărăsit

Le datorăm lui Lucian Chișu și Viorel Coman apariția primelor două volume din ediția academică de Opere a lui Fănuș Neagu, care cuprind sectorul considerat de criticii literari ca fiind cel mai bine realizat din punct de vedere estetic din ampla și diversificata creație a scriitorului: proza scurtă (schițele, povestirile și nuvelele). Editorii au în …

Olimp în destrămare

După debutul cu poezia O tânără fată pe patul morții, autorul ei a suscitat atenția domnitorului Gh. Bibescu, care l-a numit, într-un post de modest funcționar, „scriitor la masa doua“, la Departamentul trebilor de afară. „Și astfel Bolintineanu începu cântecul său“ (va spune „epigonul“ Eminescu), odată cu așezarea la masa celor mari, „printre căpitani“. Bolintineanu …

La o fotografie a lui Eminescu (II)

Om cu minte sau cuminte? Aceste dovezi târzii de creativitate eminesciană au încruntat multe frunţi hotărâte să-l declare pe poet ieşit cu totul din minţi. Iată, de pildă, acest bilet trimis lui Iacob Negruzzi odată cu poezia: „Iubite amice, îţi trimit deodată cu aceasta mai multe versuri cărora, de ţi se par acceptabile, le vei …