Însușindu-și, în cadrul generației sale literare, un discurs poetic marcat de tentația demitizării și a interpretării personale a câtorva mari mituri ale umanității, Florin Mugur a adoptat postura de „amant al cărților, acoperit de praf“, dar și de „amant al cenușilor“. Sursele livrești la care a apelat poetul au fost îndatorate miturilor Antichității, unor personaje …

Încercând prin versurile sale să reabiliteze o paradigmă a desuetudinii, Emil Brumaru și-a propus, în cursul timpului ce i-a fost dat să creeze, mai curând o schimbare de discurs poetic decât una de ordin existențial. Dacă este să luăm drept bornă temporală anul 1990, putem observa că, în partea a doua a creației sale, Emil …

G Ibrăileanu, privind viața cu obișnuita putere de pătrundere, făcea la începutul cunoscutului său eseu de sociologia culturii următoarea remarcă: „Veacul al XIX-lea în Transilvania nu prezintă nimic deosebit de interesant. Se continuă curentul latinist, fără să mai apară figuri mari, afară de a lui Timotei Cipariu“ (Spiritul critic în cultura românească. Note și impresii, …

În urmă cu 50 de ani se stingea în L’Ile Saint-Louis din Paris Martha Bibescu și, odată cu ea, apunea o întreagă lume. Era lumea aristocrației, a saloanelor și a regalității europene, în mediul căreia prințesa strălucise prin frumusețe, inteligență și distincție timp de o jumătate de veac. Dispariția nu i-a fost anunțată cum se …

Alexandru Hâjdeu își povățuia mereu fiul plecat la studii să se replieze asupra lui însuși, pentru a se apuca odată de sarcinile urieșești pe care i le prescrise încă de când era mic. Este drept că, atunci când își asculta părintele, pentru care nutrea un adevărat cult, viitorul savant devenea parcă alt student în autoizolarea …

După asumarea în deplină cunoștință de cauză a unor teze și antiteze la Paris, exilata Monica Lovinescu a ajuns la sinteza unui proiect de viață protestatar rostit à vive voix, pe care l-a nutrit timp de patru decenii, până la căderea regimului comunist din țară. Vocea inconfundabilă de la postul Radio Europa Liberă i-a fost …

La jumătatea veacului al XVII-lea, preoții ortodocși români știau tot mai puțin limba slavonă, iar oficierea cultului religios se făcea din ce în ce mai greu în această limbă de cult, deoarece el mai rezista parcă în virtutea inerției conferite de tradiția Bizanțului. O perpetuare a culturii slavone nu mai era atunci cu putință în …

Cele două toposuri complementare care i-au marcat viața – natalul Cerișor de la munte (un fel de toponim eufemistic pentru tăriile cerești) și Clujul de adopție – au fost percepute de Petru Poantă în moduri diferite. Peste ani, evocarea a căpătat o coloratură afectivă, îndeosebi pentru capitala Transilvaniei, unde, ce e drept, strămutatul hunedorean a …

Alături de studiul în bibliotecă, întâmplarea și internetul sunt importante în descoperirile de istorie literară. Ca student la Litere, am citit traducerile făcute de C. Negruzzi în adolescență. Pe lângă mai cunoscutul caiet autograf intitulat Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în raiaua Hotinu, manuscrisul 670 de la Biblioteca …

Trimis la zece ani să continue școala la un colegiu privat din Focșani, elevul Rosenstock Samuel s-a simțit abandonat printre străini și, nereușind să se integreze în colectivitate, s-a izolat tot mai mult. Ca toți elevii, indiferent de etnie și de religie, el era obligat să glorifice sărbătorile naționale, să ia parte la slujbele duminicale …

Trecut în 1945 de la ziarul „România liberă” la Radio, unde la acea dată nu lucrau decât cinci membri ai partidului comunist, fostul ilegalist (arestat și posibil condamnat la moarte de regimul antonescian la nici 20 de ani), Paul Georgescu trebuia să îndeplinească aproape singur toate activitățile culturale transmise pe calea undelor lungi și medii. …

În nuvelele din volumul debutului, Migrații (1971), personajele Danei Dumitriu suferă o dramă a înstrăinării de propria esență și opun o rezistență, pe măsura puterilor lor, la (o)presiunea exteriorului. Are loc, din partea fiecăruia dintre ele, o repliere prin „migrația“ spre sine, în încercarea de a-și făuri biografia după propria dorință. Epicul acestor proze ale …