Poezia lui Mihai Firică are înfățișarea unui joc între real și ireal. Nu ceea ce am putea numi o postură narativă, ci un raport aparent primar, spontan în inocența sa, un așa-zicând conflict între cei doi factori, drapat în benevolență joculară. Realul ține a-și afirma prestanța prin chiar solicitările multiple de care are parte, irealul …
Scrierile Gabrielei Adameșteanu se împart în trei secțiuni, dintre care primeia i s-a acordat întotdeauna importanța cea mai mare. Aceasta se compune din cele șase romane publicate pînă acum, multiplu traduse, în vreo douăzeci de țări, viu comentate și unanim elogiate. Am avut ocazia să scriu despre ele, ca și despre cel mai recent volum …
După ce, în câțiva ani, a publicat mai multe romane „grele”, atât ca „alcătuire fizică”, dar, mai ales, ca tematică (dintre care enumerăm Sub vremurile securității, Pe ape învolburate, Caracatița nu doarme niciodată), ale căror trame narative sunt subsumate pătimirilor autorului în contact cu temuta instituție politico-represivă de tristă amintire, Niculae Manolache revine în actualitatea …
Radu Pavel Gheo, cunoscutul prozator bănățean, conturează, pornind de la experiența de cititor, respectiv colecționar de carte rară, portretul bibliofilului de cursă lungă. Pentru un astfel de pasionat, cartea, ca obiect patrimonial, își autogenerează, dincolo de valoarea operei pe care o conține, propriul destin spectaculos, propria personalitate. Plecând de la istoria fascinantă a acestor obiecte …
Vocabularul, raționamentele și fervoarea din cea mai recentă carte a lui Vlad Mureșan (Sfârșitul istoriei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2026) îmi evocă doi maeștri ai Clujului filosofic din anii ’90: profesorul Alin Nemecz, dispărut într-un meridional european despre care nimeni nu mai știe nimic, dar cu o urmă adâncă și fermă a rigorii și metodei sale …
Adina Dinițoiu este un critic literar cu experiență care și-a făcut remarcată vocea în perioada cât a fost redactor la revista Observator literar, iar teza sa de doctorat dedicată operei lui Mircea Nedelciu, Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții (Editura Tracus Arte, 2011), cu o a doua ediție în …
Dacă Ion Creangă a acreditat, în literatura română, copilăria, Eminescu este unul dintre primii noștri scriitori ai adolescenței. Prezentă difuz la nivelul unei mari părți a operei poetice, adolescența e tematizată îndeosebi la nivelul prozei eminesciene. Mai ambițios și mai modern ca proiect decît toate romanele românești ale epocii de pînă la 1869, combinînd evocarea …
Stilometria este o disciplină integrată în așa-numita New Philology, care aplică în domeniul stilisticii o metodologie modernă, bazată pe tehnologia informației. Pe lângă analiza statistică deja clasicizată, principala strategie utilizată de stilometrie este inferența statistică. Aceasta permite derivarea unei concluzii privind paternitatea auctorială prin procesarea datelor textuale care conțin mărci stilistice specifice unui anumit autor. …
De mai multă vreme Televiziunea română a inclus în programele sale o secțiune special dedicată filmelor românești. Evident, majoritatea acestor producții datează dinainte de 1989, când producția cinematografică națională urma conștiincios indicația lui Lenin: „Cinematograful este cel mai puternic mijloc de educare în masă“, cu alte cuvinte – cel mai eficace mijloc de îndoctrinare politică. …
Cu Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf, Mircea Mihăieș închide un „cerc al fundamentelor modernității“, din care mai fac parte – nu neapărat în ordinea publicării lor – trilogia consacrată lui James Joyce (apărută între 2016 și 2021), Ce rămâne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha (din 2012), cele două cărți despre Corto Maltese (2014, …
Cărțile unui scriitor, chiar dacă aparțin unor genuri diferite, se comportă ca niște vase comunicante, se întregesc, fixează, consolidează indicii de identitate (tematică, stilistică), în final definesc un profil literar. Desigur, un autor rescrie, în cariera sa, aceeași carte în forme diferite. După romanul În căutarea nefericirii, Ioana Drăgan publică În căutarea nefericirii, în continuare …
Având de gestionat un dificil topos, al plaiurilor teleormănene („Am venit pe lume ca să scriu Moromeții, dar mi-a luat-o altcineva înainte“, declara poetul într-un recent interviu în România literară), Ștefan Mitroi coboară, cu ajutorul poeziei, la esența telurică a omului și la potențialul ei transcendental; prilejul potrivit pentru o recapitulare a ceea ce a …