Ampla corespondență a lui N. Steinhardt reprezintă în principal o confesiune care completează paginile Jurnalului fericirii. Natura mărturisirilor e bivalentă, autorul străduindu-se a-și armoniza conștiința de homo religiosus cu cea de intelectual integrat în epocă, pururi dispus a comenta oameni, evenimente, circumstanțe, a le înscrie într-o viziune a percepției personale. Străin de „limba de lemn“ …

Fără doar și poate, spre deosebire de numeroși confrați nu o dată incomodați de natura lor introvertită, Horia Gârbea este un extravertit sadea. Activ, volubil, mobil, cu atenția îndreptată spre direcții diverse, prezent în atâtea locuri încât poate da impresia de ubicuitate, posedă ceea ce am putea numi o vocație socială. „Tema inepuizabilă“, cu propriile-i …

Biografia lui Mihai Ursachi este una caracteristică pentru un autor care nu s-a conformat regimului comunist, tensionată prin împrejurări precum detenția politică și exilul în Occident. Tensiune ce se transmite și creației sale care conține însă un nucleu de scepticism, un simțământ de sorginte hegeliană al sfârșitului inevitabil al artei nu întâmplător având o manifestare …

Poezia lui Sebastian Reichmann e impregnată de o aventură geografică tensionată, insațiabilă. Totul se vrea împărțit pe porțiuni localizate, într-o strădanie de precizie în atmosfera suverană a imprecisului: „Telefonul mamei unui băiat de șase ani/ sună în timpul vizitei grotei/ din Lascaux“ (Vise cu mănuși). Sau: „Azi am prins la țanc tramvaiul numărul 5/ la …

un nou substanțial volum consacrat Monicăi Lovinescu ni-l oferă Angela Furtună. E nu doar un gest pios, ci și expresia unei conștiințe istorice necesare față de vârful de lance al conștiinței critice pe care l-a reprezentat aceasta, alături de Virgil Ierunca, în deceniile totalitarismului comunist. Întrucât azi marea doamnă a Europei libere pare să fi …

Dacă am supune unui examen radiografic poezia Danielei Bîrzu (și așa întâlnim într-însa nu rareori referințe medicale), am constata că aceasta are un dublu spectru. Pe de-o parte o lume reală cu avatarurile ei preacunoscute, pe de alta o lume a unui imaginar intim care o însoțește cu fidelitate pe cea dintâi. Ferită fiind cea …

Condiția binară de poet-critic este încă o dată ilustrată, la un cu totul remarcabil nivel, de Viorel Mureșan. În volumul pe care-l avem acum în vedere, prestația d-sale critică apare cu toate motoarele pornite. Dar energia obținută prezintă o lentoare, o paciență în măsură a confirma numele autorului, ardelean deopotrivă cu semnătură și scriitură. Pașii …

Temperament pasional, Indira Spătaru vădește în versurile d-sale o vitalitate care, grație tensiunii ce-o conține, capătă un paradoxal aer de răceală aidoma unei stihii. Un efect trimițând gândul la o mutație care, în cazul de față, nu e numai a posturii lirice în sine, ci și, mai adânc, a unui androginism moral. Un bărbat cu …

Actuala producție poetică a Doinei Uricariu e o mixtură de elan și dezolare. Chiar la prima vedere pare a domina dezolarea, dar starea în cauză are drept substrat generator un impuls vital care-i oferă propria-i energie, o distinctă manieră expresivă. Nu o dată poeta are aerul de a putea comunica mai mult decât își îngăduie, …

Nu o dată paginile lui Constantin Călin ilustrează o asociere oportună între postura de critic și cea de cercetător. Criticul operează cu observații generale, cu speculații care își propun a oferi, într-un tipar stilistic, o imagine a valorilor, cercetătorul scormonește stratul datelor obiective pe care acestea se susțin. Orizontul celor dintâi e trasat de linia …

Am putea spune că ne aflăm încă, pe planul creației poetice, într-o epocă de tranziție între formula tradiționalistă și mentalul postmodernist. În cazul unor autori, cea dintâi înfățișează o continuare suficient de viguroasă spre a putea circumscrie o identitate, în cazul altora e aidoma comportării unei persoane cu domiciliul în oraș, care face nostalgice vizite …

Fin degustător al creațiilor literare, Mircea Moț nu le abordează de regulă „din prima“, ci, posibil, după lecturi repetate, într-un spirit meditativ, întorcându-le pacient pe mai multe fețe, menționând nu o dată mai multe unghiuri de înțelegere. Tactica d-sale exegetică e diversă. Uneori ia în vizor „centrul“ spre a-i găsi componente, nuanțe, tangențe neluate în …