O evadare din coordonatele timp-spațiu e mărturisită cu un aer de program într-un poem al lui Cassian Maria Spiridon, din care este extras și titlul ultimului d-sale volum: „pietre negre/ peste pietre negre/ peste pietre albe/ peste pietre roșii/ peste viețile/ și peste toate morțile/ se înalță/ se ridică movilă/ întunecă zarea/ călcată de valuri/ …

În poezia d-sale, Letiția Ilea înfățișează o dedublare confesivă caracteristică temperamentului liric. Pe de o parte vârsta așteptărilor juvenile care, căpătând un contur imagistic, se deschide spre mirificul ireal, pe de altă parte deziluzia prezentului frisonat de amintire, suprimând dureros așteptarea. Senina depoziție inițială: „am așteptat mereu ceva./ să cresc mare să iau trenul de …

Memorialist sui-generis, Dan Ciachir ne înfățișează încă o carte consacrată trecutului nostru relativ recent. Recurg la termenul de memorialist deoarece d-sa se implică cu atâta naturalețe în reconstituirea acestuia, cu un atare apetit al concretului, al unor surprinzătoare detalii, încât creează impresia de participant direct. Are mai curând aerul unui reporter pasional decât al unui …

În ultima vreme mi-a atras atenția poezia Stelei Iorga. Temperament romantic dominat de o credință care devine un laitmotiv al versurilor d-sale, instrument al compoziției lirice aplicat cu smerită ori mai puțin smerită obstinație. Având loc o asociere a simțământului sacrificial cu cel al expresiei, meșteșug în perspectivă morală, întrerupt de momente de pioasă ori …

Emilian Iachimovski are un aer de poet „deschis“, în sensul ambiguu în care termenul a fost utilizat la un moment dat de Roland Barthes. Aflat în lume și în afara ei, cu certitudinea că va găsi granița dintre ele, echivalând cu o dramatică incertitudine: „Ca întotdeauna pe lumea aceasta/ într-o clipă puteți să ieșiți din …

Înaintat în vârstă, pictorul Corot spunea: „pretutindeni văd peisaje de Corot“. Într-o similară situație am putea afirma că se află Constantin Călin, ajuns la a cincea carte închinată lui Bacovia, probă a unui devotament ieșit din ordinar, care a atins o nobilă fixație: „Evit cuvântul obsesie, dar ceva similar s-a petrecut. Am ajuns să întrevăd, …

Poezia lui Savu Popa ilustrează ceea ce s-ar putea numi o întoarcere la materie. Saturat de abstracțiuni, simboluri, valori metafizice, acest tip de creație ia în considerare un realism precum o reacție retractilă. O blazare a spiritului, epuizarea unei lumi gata de a depune armele. Nu factorul spiritual deține controlul, ci unul de natură fizică …

Cunoscând realul printr-o multiplă implicare aidoma unui prozator american, de la funcții culturale sau administrative până la munca fizică, Liviu Ioan Stoiciu găsește temeiuri, și ele multiplicate în timp, ale unui bilanț negativ al sinelui. Producția d-sale poetică îi dă glas. Poetul recurge la notificarea insistentă a unei crize existențiale în felul în care i-a …

Mircea Ivănescu e cel care mi-a vorbit prima oară despre Mihai Posada, tânăr poet recomandat entuziast și de condeiul său drept „cel mai autentic și mai limpede împătimit de poezia adevărată“, posesor al unei „voci numai a lui“. Deceniile scurse de atunci l-au ținut oarecum în umbră, însă volumul d-sale de versuri recent apărut e …

În ultimul său volum, Nicolae Prelipceanu face epura unei vârste. Dar spre deosebire de măcar relativa toleranță față de propria persoană, de nostalgia ori așteptarea fie și ambiguă a majorității confraților, d-sa excelează într-o totală negare de sine. Nimic din ceea ce a fost, din ceea ce este ființa ajunsă la senectute nu-i dobândește aprobarea. …

Poetul-critic Mircea Bârsilă (încă o remarcabilă simbioză a celor două condiții) ne înfățișează o masivă cercetare consacrată poeților ziși optzeciști. Începând cu o seamă de considerații asupra conceptului de generație, de romantică sorginte, a cărui aplicare poate deveni discutabilă odată cu înscrierea în timp a unor derivații ori tangențe. În convenție tradițională, un secol ar …