Citind versurile lui Călin Vlasie, ne-am amintit o observație a lui Gaston Bachelard: „cu cît o creație izbutește a fi mai novatoare, cu atît apare ca un produs al fermei conștiințe, fie și inaparente“. Reperul lor îl constituie o conștiință concepută prin imaginea insistentă a creierului omnipotent întrucît beneficiază de o extensie peste tot ce …

Demnă de toată atenția, amplu documentată și nu fără nerv polemic se prezintă cercetarea consacrată lui Cioran, sub semnătura lui Adrian Buzdugan. Se întreabă autorul: „Emil Cioran un ideolog legionar? Sau, mai bine zis, cît de legionar a fost sau putea să fi fost Cioran?“. Chestiune oțioasă dată fiind recriminarea trecutului său „verde“ la care …

Poezia lui Dinu Flămând se proiectează în vaste perspective spațio-temporale. O neașezare, un neastîmpăr, un frison al deplasării îl împing spre diverse puncte ale mapamondului, înregistrate la finele textelor cu satisfacția ea însăși a unei mărturii de sine. Avem impresia că o atare postură de globe-trotter e unică în lirismul autohton. În nu mai mică …

Horia Stamatu, o personalitate încă insuficient cunoscută. Poet ermetizant, tangent la formula Ion Barbu, dar, după cum s-a remarcat, și la Jean Cocteau și Pierre Reverdy, socotit nu o dată drept cel mai reprezentativ al exilului nostru. Dar și un publicist cu o producție abundentă, cu alonjă personală, constituind obiectul unei ample cercetări datorate lui …

  O unitate de ton cu melancolia unei cantilene distinge aproape în totalitate producția poetică înfățișată de Grigore Chiper. Cota emoțională nu urcă și nici nu coboară excesiv, oprin- du-se la imagini care mai curînd sugerează decît angajează. O sfială modern-realistă înscriindu-se ca atare: „E o seară oarecare/ cu pași făcuți îndărăt// Trec printr-o grădină …

Mi-a spus Blaga la finele sumbrilor ani 1950: „Interesant. În ultimele poezii ale lui Miron Radu Paraschivescu revine ceva din maniera Ion Barbu. Semn bun”. Nume care începuse a se bucura de o audiență crescîndă ce a culminat în deceniul următor, ultimul al vieții sale. L-am văzut nu o dată în „prezidiul” unor manifestări din …

Punctul de plecare al poeziei lui Sorin Mărculescu îl constituie raportul dintre diversitățile lumii reale și deopotrivă ale celei lăuntrice pe care îl înregistrează detaliat, cu o paciență abia înfiorată de-o uimire încă nedomolită. Un conglomerat de obiecte și relaționări, de senzații și amintiri, de vise aievea și realități visate, străbătut de interogații frecvent atît …

Sub un titlu sideral, Constantin Trandafir ne înfățișează o serie de comentarii închinate unor autori români de prim plan. Străduindu-se a corela altitudinea valorilor cu „altitudinea lecturii“, pleacă de la principiul solid conform căruia „operele purtătoare de valoare sunt longevive atît prin ele însele, dar mai cu seamă prin concursul receptării mai proaspete și mai …

Cu prilejul împlinirii unui secol de la nașterea lui Virgil Ierunca, apare, sub semnătura Mihaelei Albu și a lui Dan Anghelescu, o meritorie cercetare consacrată personalității sale. Temă substanțială, încă departe de-a fi epuizată, Ierunca aparține nu doar vieții literare drept una dintre cele mai luminoase ale ei conștiințe, ci și istoriei, în calitatea sa …

Poet tematic al provinciei (dar nu peiorativ-provincial), Giuseppe Masavo își dă în vileag un profil moral corespunzător. Pornește „de jos“, de la senzații, emoții, tangențe primare circumscrise naturii cum unei primordialități proteguitoare, dar și avînd rolul de mărturie a unei neîmpliniri funciare căreia îi dă un glas bemolat. Întrucît provincia asta e, în sens organic: …

Fiind și pictor el însuși, nu e de mirare faptul că Șerban Foarță ne invită la o preumblare turnată în vers printr-o galerie de cunoscute tablouri. O fascinantă mișcare întrucît include o mutuală reflecție a limbajelor: arta vizuală se verbalizează, iar versul capătă reverberațiile imagisticii plastice. Permanenta strădanie a poetului e de a media cele …