de viitor O cum se-aude umbletul de șoarece-al viitorului prin micile sertare-ale izvorului viitorul care se hrănește cu mici vînătăi cu litere zgribulite care ronțăie amănuntele povestirilor miroase atent libidoul bea apă din micile fotografii lucioase își face cuib în pieptul de pîslă al fecioarelor chițcăie fericit la portavoce apoi se-ascunde-n prezentul pe care l-a …
Fiind și pictor el însuși, nu e de mirare faptul că Șerban Foarță ne invită la o preumblare turnată în vers printr-o galerie de cunoscute tablouri. O fascinantă mișcare întrucît include o mutuală reflecție a limbajelor: arta vizuală se verbalizează, iar versul capătă reverberațiile imagisticii plastice. Permanenta strădanie a poetului e de a media cele …
În ipostază de poet, Mihai Barbu manifestă o inteligență joculară. Textele se compun din observații, asocieri, dispoziții care țin a-i exprima extrovertirea ca structură morală, ducînd la o permanentă deschidere spre public aidoma unui spectacol. În locul metaforei, mai adesea ingeniozități surîzătoare, în locul incantației, o captivantă cursivitate. În totul o lume nedesprinsă de lume, …
O substanțială întrunire de comentarii marchează cele nouă decenii de viață împlinite de Niculae Gheran. Omagiale pagini scot în relief mai întîi fața relativ „cuminte“ a personalității acestuia, cea de realizator al ediției operei lui Liviu Rebreanu, în nu mai puțin de 23 de volume, sub acolada a peste o jumătate de veac de trudă …
Încă o dată Dan Ciachir se dovedește un excelent reporter retrospectiv. Nenumărate nume, date, fapte stau la dispoziția condeiului d-sale în asocieri ce evită pedanteria, cu un efect de firească plutire narativă. Secvențele trecutului dobîndesc nu doar o melancolică eleganță, ci și un fior al actualizării prin interesul emoțional pe care-l pune în joc autorul …
Poet și prozator, Kocsis Francisko a cărui activitate a gravitat în jurul revistei „Vatra“, ne oferă o serie de confesiuni sub un titlu ultimativ, Ceea ce nu se amînă, subliniindu-le astfel semnificația aparte pe care le-o acordă. Aparent spirit rațional, disciplinat, socotind că „echilibrul, ordinea și precizia, iar nu capriciul sau plăcerea constituie legea care …
O căutare a sinelui la o vîrstă propice recapitulărilor duce la mișcarea centripetă a versurilor lui Radu Ulmeanu. Avem a face cu o multitudine de secvențe ale prezentului și trecutului pe care centrul subiectiv se străduiește a le capta în perspectiva unei unități. La un moment dat aceasta apare girată de simțămîntul tradiționalei integrări obștești: …
Mircea Popescu: unul dintre numele care au întreținut flama culturală a exilului românesc, profesor, scriitor, istoric, jurnalist, traducător, prezent în numeroase publicații în limba română răspîndite în întreaga lume, ca și în cele italiene, dat fiind domiciliul său în peninsulă. Născut în 1919, la Fieni, Dâmbovița, elev la liceul Gh. Șincai din București, …
Program A merge înseamnă a rătăci singur a căuta ascunzișul unor mai fragezi ani de la real la ficțiunea care nu mai cunoaște cale de-ntoarcere a crea viață (o supraabundență veștejindu-se cum un frunzar roșietic încă spuzit de rouă) a-ntîlni multe nume (picioarele numelor cum un miriapod) a merge a-ngădui să-ncolțească divinul gînd al …
Personalitate de alonjă europeană, Alexandru Ciorănescu e încă insuficient cunoscut în țara sa natală. „De departe umanistul, profesorul, cercetătorul cu cel mai strălucitor curriculum dintre toți, dintre mulții profesori români care au trăit și activat în exil“, astfel îl caracterizează Mircea Anghelescu, care și-a propus a-i edita mai multe volume din operă. Primul din serie …
Un amestec de impresionism și ermetism, iată o succintă caracterizare a poeziei lui Alexandru Ovidiu Vintilă. De factură impresionistă ne apar aspectele de clarobscur, umbrele colorate, imprecizia contururilor, iar ermetismul rezidă în formulele lapidare, cu aer de sentențe absconse nu o dată, în materia depoziției nemijlocit scriptice: „Cînd speculezi natura psihedelică a cuiva/ și ești …
Întrucîtva neverosimilă ni se înfățișează producția poetică a lui Adrian Lupescu, de la vîrsta de 14-15 ani (născut în 2004, la Serra San Bruno, Italia, domiciliat în prezent la Satu Mare, locul natal al părinților săi). O precocitate turnată în formulele unei confesiuni pe alocuri de-o gravitate și de-o tensiune producînd impresia unei conștiințe deja …
