Roberta Recchia (n. 1972) este licențiată în limbi și literaturi europene și americane. A lucrat o vreme într-o companie internațională de transport maritim, însă în 2013 a decis să renunțe la munca de birou pentru a se dedica învățământului. Astăzi predă limba engleză într-un liceu din Roma și locuiește, împreună cu Claudio, îndrăgitul ei chihuahua, …
Poet, prozator, jurnalist, Miljenko Jergović (n. 1966, în Sarajevo) se numără printre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă croată din fosta Iugoslavie și printre cei mai apreciați scriitori balcanici ai generației sale. Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo (Sarajevski Marlboro, 1994), tradus în numeroase limbi, a primit Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque, iar …
Adio bîlbîială într-o singură limbă Într-o bună zi m-am trezit că pot vorbi ușor toate limbile de pe pămînt. Adio bîlbîială într-o singură limbă, mi-am zis. Mai mult, înțelegeam dintr-una pe oricine chiar înainte de a-și deschide gura. Tot ce voia să spună mi-era deja știut. Vedeam cu propriii mei ochi dincolo sau dincoace. Întindeam …
(și când scrii) Și când scrii cu vorbele zilei de azi ți se pare că-n zări se dărâmă castele de cărți de sub care roiesc ipoteze enigme crochiuri de trupuri betege și vagi bănuieli ce poartă pe brațe înțelesuri pribege. Cazi în genunchi te înalți prin frunzișul răscopt de-ale visului febre, e de ajuns o …
Spre deosebire de literatura SF, care își proiectează întâmplările în viitor, proza fantastică tradițională își plasează evenimentele în trecut. În felul acesta se petrec lucrurile și în romanele Doinei Ruști, o apreciată autoare de literatură fantastică de azi. Prozatoarea a ales ca decor predilect al narațiunilor sale epoca fanariotă. Este vorba despre perioada cuprinsă între …
Profesorul Ion Taloș este de câteva decenii un profesionist desăvârșit. A arătat, cu argumente de necontestat, nu numai originea latină a multor teme ale folclorului românesc, ci a lămurit și istoria preocupărilor referitoare la această temă. A îmbinat datele culese cu meticulozitate și răbdare din folclor, cu rezultatele cercetărilor din istorie, limbă și literatură română, …
La împlinirea a 15 ani de la mișcarea revoluționară anticomunistă din România, Gabriela Adameșteanu a publicat cartea de memorii cu substrat politic și istorico-literar Anii romantici // amintiri, gânduri la selectiva Editură Polirom. Prozatoarea situată de Laurențiu Ulici în fruntea clasificării valorice de prozatori (din Literatura română contemporană//I. Promoția 70), dar atașată de Nicolae Manolescu …
Lucian Vasiliu este, alături de proeminenții generației sale, un novator al poeziei românești, folosind în acest scop modalități postmoderniste specifice: ironia, impulsul ludic, fragmentarismul, stările crude, spectacolul sinelui desacralizat (adevărurile subiective), spectacolul lumii răzuite de formalismele realului (alte numeroase realități – ale limbajului), reflectând o „cădere“, dintr-o perspectivă relativistă, a unor valori. În principal, este …
Horia Gârbea este un autor de nestăvilit, care scrie performant în orice gen, cu o doză de umor (uneori amar) care se regăsește în mai toate scrierile sale. Dacă poezia preia umorul în doze atent calculate, dacă proza sau teatrul conțin umor după cît pot suporta situațiile și personajele ca să nu iasă din perimetrul …
Tratatul asupra imaginativului uman este o lucrare de sinteză a filosofului Mircea Arman, care înglobează perspective atinse în anterioarele lucrări, Eseu asupra structurii imaginativului uman (2021), Eșecul gândirii calculatoare și reafirmarea metafizicii (2022) și Între spirit și spadă (2022), toate publicate la aceeași editură, Tribuna. Prima dintre aceste lucrări s-a bucurat de o excelentă receptare …
Emilia Amariei Am văzut pescăruși am văzut pescăruși rotindu-se lin în văzduh deasupra amorțirii mele mișcau în spirală albastrul deschizând porți sinelui meu subiacent care se dezmorțea ușor voi ieși, mă voi mișca mi-am spus vreau să umplu eterul cu forma gândului a trupului meu în trecere pot să amestec forțe nevăzute să reașez culorile …
Invitată să evoce imaginea criticului Ovid S. Crohmălniceanu la dispariția sa din această lume, Nina Cassian face o serie de notații (poate pe alocuri prea) subiective, motivate prin faptul că nu se poate distanța încă de Mony, cum nu se poate distanța de sine (Nina Cassian, Să-l evoc pe Moni?, în Crohmălniceanu – Un om …