Profesorul Ion Taloș este de câteva decenii un profesionist desăvârșit. A arătat, cu argumente de necontestat, nu numai originea latină a multor teme ale folclorului românesc, ci a lămurit și istoria preocupărilor referitoare la această temă. A îmbinat datele culese cu meticulozitate și răbdare din folclor, cu rezultatele cercetărilor din istorie, limbă și literatură română, romanistică, filologie clasică și modernă, literatură comparată și din alte domenii“ – scrie acad. Ioan-Aurel Pop în Prefața elegantului volum De la băile romane la colinda făptuitorului bun. Privire istorică asupra folclorului romanic din Est și Vest, apărut în 2023 la Editura Univers Enciclopedic Gold din București, în paginile căruia Ion Taloș adună o parte a studiilor sale consacrate romanității folclorului autohton și unității relative a culturilor orale din România Orientală și Occidentală, coagulate în siajul cursurilor predate de către autor la Universitatea din Köln. Cu geneze la fel de fascinante ca și demonstrațiile erudite pe care le desfășoară, studiile reprezintă ecoul unui imperativ intelectual, care a condiționat întreaga carieră a autorului. Și anume, cercetarea obiectivă, liberă de ideologii și curente, ancorată într-o profundă arheologie culturală, marcată de explorarea interferențelor, a antecedentelor și a originilor, în care se intersectează disciplina folcloristului și disponibilitatea interdisciplinară a savantului, decantate în impecabile analize ale continuității vieții culturale romane în Dacia după retragerea aureliană. Sub semnul împăratului Traian, cea dintâi secțiune a volumului debutează cu un studiu în care lexicografia, toponimia, folclorul și istoriografia converg în demonstrarea nuanțată a vechimii legendei Câmpul lui Traian și, consecutiv, a continuității românilor în Transilvania. Acestuia i se alătură argumentele lingvistice, antropologice și epigrafice care susțin că Troian este o formă destul de răspândită a numelui Traian în toate ariile Imperiului Roman. Amintit și în primul studiu, Martin Opitz revine, de data aceasta în calitate de protagonist al micromonografiei subintitulate Un an pe urmele lui Traian, tabloul intelectualilor străini de pe meleaguri transilvane fiind completat de Un precursor al Școlii Ardelene: Johannes Tröster și Fortăreața veacurilor – Transilvania – văzută de diplomatul spaniol Ramón de Basterra în perioada Marii Uniri. Plecând de la colinda românească Junele și Leul (denumită uneori A Junelui bun sau A Leului, absentă din culegerea lui Alecsandri), Ion Taloș confirmă calitatea ei de capodoperă și sistematizează hermeneutic elementele ei textuale. Contrariat de prezența paradoxală a leului în arealul autohton, el încearcă să identifice locul și epoca în care nucleul epic al colindei a luat naștere, rezultatul fiind o cercetare multidisciplinară (etimologie, studii biblice, zoologie istorică, literatură universală, arheologie, antropologie etc.) care cartografiază originea eminamente romană a colindei, investigația permițându-i autorului o călătorie inițiatică în aspectele vânătorii în Roma Antică și în modulațiile ei culturale. Complementar, compararea Colindei Junelui Bun cu Miorița intervine corectiv la palierul automatismelor de alocare mentalitară (arhidiscutata „resemnare“, „pasivitate“ a ciobanului din Miorița, extinsă la întregul neam românesc) și propune ca paradigmă referențială spiritul combativ al celei dintâi. Guvernate de un excelent aparat exegetic, alte studii incluse în volum radiografiază diferite aspecte ale vieții private din Imperiul Roman. Astfel, analiza din Leii funerari și unitatea culturală a Imperiului Roman se concentrează asupra riturilor funerare, în vreme ce în De la băile romane la colinda „Făptuitorului bun“. Folclor și istorie culturală tratează igiena corporală și spirituală a romanilor și reflectarea lor în colinde și obiceiuri, cu interesante laterale artistice, mitologice și livrești. Partea secundă a cărții – Epos carolingian și folclor romanic medieval – prezintă mai întâi controversa iscată de o informație din cronica lui (Pseudo-) Turpin, care vorbește despre „Otgerus rex Dacie“, lăsată, în ciuda teoriilor dominante (ce susțin confuzia dintre Dacia și Danemarca), într-o suspensie interogativă („nu poate fi interpretată ca cea mai veche mențiune despre oralitatea din Dacia Pontică?“). Lămurirea unei confuzii similare face subiectul studiului Baldovinos, un principe dac între cei 12 paladini ai lui Carol cel Mare? Dezvoltată într-o suită de studii, abordarea (ne)canonică a Cântecului lui Roland de către Ion Taloș descoperă similitudinile tematico-ritualice (mai ales funerare) dintre eposul medieval francez și folclorul românesc, cu surprinzătoare extensii geosociale europene. Interesant este că atât aceste studii, cât și cele consacrate originii latine a colindatului verifică legile lui Matteo Giulio Bartoli referitoare la dinamica spațială a lingvisticii, ceea ce înseamnă că „ariile laterale“ (România și Peninsula Iberică, mai ales) tind să conserve mai bine limba și cultura orală a unui bloc lingvistic, pe când în centrul lui estompările cutumiare se dovedesc a fi mai accentuate, pe fondul evoluției socio-istorice mai accelerate. Elemente de unitate în cultura orală a popoarelor neolatine, secțiunea finală a volumului, se focalizează asupra unității relative a culturii populare romanice, mai întâi prin extinderea ariei de cercetare a colindatului și a obiceiurilor de iarnă înspre sfera romanică apuseană și, apoi, printr-o abordare a universului liricii populare romanice într-o manieră generală, integrativă. În trena acesteia din urmă, La dama y el pastor și La enamorada de un muerto (din folclorul spaniol) fac obiectul unei incitante resemantizări pe filonul tabuurilor comportamentele și al riturilor de inițiere. Căderea de cortină a volumului reprezintă un gest de reverență față de Ovidiu Bîrlea ale cărui teorii și intuiții excepționale – mai ales cele legate de perpetuarea legendelor lui Traian – au marcat nenumărate lucrări de folclor și istoriografie din domeniu. O reverență similară i se cuvine în final și lui Ion Taloș, prezență exemplară, distinsă în universul intelectual românesc și european.