Comparatismul românesc are în Alexandru Ciorănescu pe unul dintre reprezentanții lui de seamă, în pofida faptului că, mai bine de jumătate din viață (n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, j. Dâmbovița-25 noiembrie 1999, Santa Cruz de Tenerife, Spania) și cea mai mare parte a activității sale de cercetare de istorie literară, s-au desfășurat în străinătate, începând …
Cel mai recent volum de poezie al lui Aurel Pantea, Execuții, a apărut la Editura Cartea Românească, 2020, 96 p., în Colecția Cartea Românească de poezie. Câteva chei de lectură ne sunt oferite în prefața semnată de Gheorghe Grigurcu, Aurel Pantea sau infernul devalorizărilor, de motto, A vedea totul dintr-o interioritate adâncă și depărtată, dar …
Autumnale 1. Dacă stai și aștepţi să vină noiembrie să alergi gândul în nori încearcă să nu uiţi adevăruri elementare ca iubirile incendiate la apusul ce le atrage să le pârjolească penajul. Și de stai tolănit într-o altă dimensiune: ascultă inima se preface într–o vietate de care nu se teme nimeni. Înalţă un imn Celui …
Opinia – argumentată, altminteri – a Martei Petreu că „în cazul lui Cioran opțiunea politică de dreapta s-a născut pe terenul interesului lui spontan pentru filosofia istoriei și a culturii“ (Cioran sau un trecut deocheat, ed. a III-a revăzută și adăugită, Iași, Ed. Polirom, 2011, p. 31) se vădește a fi contrazisă neechivoc chiar de …
Om și rugă De ce mă chinui, Doamne? Ispășesc povestea ce n-am terminat-o încă? Ar fi, din parte-mi, gândul nebunesc, să fiu un fel de carne și de stâncă. E-adevărat, atunci când văd femeie cu trupul gol și pletele arzând, neapărat îmi vine vreo idee și poate chiar mai întrevăd vreun gând. Dar stâncă, Doamne, …
Deunăzi, cu totul întâmplător, am fost martorul unei discuții cu valoare, cum să spun, apoftegmatică. Un om în vârstă, pensionar, a fost întrebat de un bărbat mai tânăr, probabil în activitate: Ei, cum e? La care bătrânul a răspuns: M-am obișnuit cu răul, ceea ce înseamnă că e bine. Omul a dat glas unei înțelepciuni, …
Un nefericit care trăia din pomeni și bani făcuți din săpatul mormintelor era vărul din partea tatălui, Bridea. O matahală de om cu figură de popă, dar cu suflet bun. Bridea, țăran tipic, era un singuratic care trăia din ceea ce pământul îi putea oferi. Locuia de când lumea și pământul în cimitir, astfel încât …
În ultimii ani se simte în lumea editorială un interes tot mai mare pentru problemele de ecologie, considerate, cel mai adesea, din perspectiva unor beneficii evidente pentru omul contemporan, hărțuit de stresul de a fi eficient, performant, competitiv etc. Mai multe edituri prestigioase – Art, Humanitas, Editura Publica – au imaginat și colecții speciale pentru …
Printre vânătorii de orbi 1. Legea e crudă în lumea celor care văd: numai orbii îi conduc pe orbi mi-e martor Pieter Bruegel cel Bătrân haita îl apără pe lup corb la corb nu-și scoate ochii frica – orbește în lumea celor care văd au apărut vânătorii de orbi nu se știe cine-i alege: au …
Dincolo de şoseaua de centură a Bucureştiului se desfăşoară o constelaţie de lacuri, păduri, hanuri, mănăstiri, ale căror nume sunt în genere sinonime cu ideea de escapadă – amoroasă sau nu – în afara capitalei: Mogoşoaia, Snagovul, Pasărea, Țigăneștii, Cernica etc. În Craii de Curtea-Veche există mereu, la colţul străzii, o birjă pregătită să-i transporte …
(Fragment din romanul Tatăl fiilor mei, în curs de apariție) Mâna care duce paharul la gură era pe vremuri subțire. Întreaga făptură a femeii ce stă acum în fața mea era alcătuită atunci din subțirimi aproape vegetale. Îndeosebi mâinile, mijlocul și gâtul. Mă și temeam, când le atingeam, să nu se frângă. Îmi sărea însă …
Eu vin ca o ninsoare Unde ești fiu al ultimei ninsori, Unde ești mamă a cerului Marie, Te văd trecând prin ceruri deseori Lumină rugătoare către Fiul Tău Când eu vin și vin ca o ninsoare Dintr-un alt ev uscat de omenie Disperare de îngeri că veșnic ninge Peste o mare de gheață tot mai …