Un nefericit care trăia din pomeni și bani făcuți din săpatul mormintelor era vărul din partea tatălui, Bridea. O matahală de om cu figură de popă, dar cu suflet bun. Bridea, țăran tipic, era un singuratic care trăia din ceea ce pământul îi putea oferi. Locuia de când lumea și pământul în cimitir, astfel încât …
În ultimii ani se simte în lumea editorială un interes tot mai mare pentru problemele de ecologie, considerate, cel mai adesea, din perspectiva unor beneficii evidente pentru omul contemporan, hărțuit de stresul de a fi eficient, performant, competitiv etc. Mai multe edituri prestigioase – Art, Humanitas, Editura Publica – au imaginat și colecții speciale pentru …
Printre vânătorii de orbi 1. Legea e crudă în lumea celor care văd: numai orbii îi conduc pe orbi mi-e martor Pieter Bruegel cel Bătrân haita îl apără pe lup corb la corb nu-și scoate ochii frica – orbește în lumea celor care văd au apărut vânătorii de orbi nu se știe cine-i alege: au …
Dincolo de şoseaua de centură a Bucureştiului se desfăşoară o constelaţie de lacuri, păduri, hanuri, mănăstiri, ale căror nume sunt în genere sinonime cu ideea de escapadă – amoroasă sau nu – în afara capitalei: Mogoşoaia, Snagovul, Pasărea, Țigăneștii, Cernica etc. În Craii de Curtea-Veche există mereu, la colţul străzii, o birjă pregătită să-i transporte …
(Fragment din romanul Tatăl fiilor mei, în curs de apariție) Mâna care duce paharul la gură era pe vremuri subțire. Întreaga făptură a femeii ce stă acum în fața mea era alcătuită atunci din subțirimi aproape vegetale. Îndeosebi mâinile, mijlocul și gâtul. Mă și temeam, când le atingeam, să nu se frângă. Îmi sărea însă …
Eu vin ca o ninsoare Unde ești fiu al ultimei ninsori, Unde ești mamă a cerului Marie, Te văd trecând prin ceruri deseori Lumină rugătoare către Fiul Tău Când eu vin și vin ca o ninsoare Dintr-un alt ev uscat de omenie Disperare de îngeri că veșnic ninge Peste o mare de gheață tot mai …
(Fragment din romanul Siberia de la capătul drumului, în curs de apariție Coboram pe „Șeremetievo“ dintr-un Topolev zgomotos, într-o zi fumurie și rece. Pistele aeroportului erau axe negre în întinderea nemărginită a zăpezii. Oleg a adormit de cum a urcat în avion și nu l-a trezit decât zvâcnetul avionului în contact cu solul. În …
Am putea spune că Big Bang-ul personalității lui Nietzsche este întâlnirea sa cu Wagner din noiembrie 1868. În timp ce Wagner era un compozitor de talie mondială, a cărui fiecare mișcare era urmărită de presă, Nietzsche era doar un student promițător de filologie clasică la Universitatea din Leipzig. Wagner își descrie intenția de a-l cunoaște …
„Moartea lui Dumnezeu“ – o plecare şi o reîntoarcere Parabola nebunului din cunoscutul aforism 125 al Științei vesele (sau „voioasă“) ar suporta foarte bine și o interpretare teistă – pe care o exploatează Mircea Eliade în nuvela O fotografie veche de 14 ani, una dintre cele mai interesante ale autorului. Se binecunoaște că „nebunul“, „măscăriciul …
patimile verii sîntem în toiul verii. mă rog să fie o vară fără memorie, fără șlagărul estival. și, mai ales, fără al doilea val. un prieten din moldova îmi scrie: suceava bate pasul pe loc. iar dacă face un pas spre stînga, sau spre dreapta, se clatină. dar, trebuie să-l facă. eu m-am retras …
De multe ori, de fapt, de cele mai multe ori, când învățăm un cuvânt nou, nu ne mai întrebăm dacă ar mai putea avea și alt sens decât cel învățat. Luăm cuvântul ca atare și defilăm așa până la moarte. De exemplu, epigon. Știm ce înseamnă grație lui Eminescu. Este vorba de un autor sau …
Una din frustrările omului modern este imposibilitatea de a mai colora vreo pată albă de pe harta micului nostru glob terestru. Poate și frenezia vacanțelor, călătoriilor, plecării altundeva, chiar și acum, în contextul cu totul special în care ne aflăm, să aibă o explicație și în această dorință de explorare, de însușire prin cunoaștere a …