Autumnale 1. Dacă stai și aștepţi să vină noiembrie să alergi gândul în nori încearcă să nu uiţi adevăruri elementare ca iubirile incendiate la apusul ce le atrage să le pârjolească penajul. Și de stai tolănit într-o altă dimensiune: ascultă inima se preface într–o vietate de care nu se teme nimeni. Înalţă un imn Celui …
Om și rugă De ce mă chinui, Doamne? Ispășesc povestea ce n-am terminat-o încă? Ar fi, din parte-mi, gândul nebunesc, să fiu un fel de carne și de stâncă. E-adevărat, atunci când văd femeie cu trupul gol și pletele arzând, neapărat îmi vine vreo idee și poate chiar mai întrevăd vreun gând. Dar stâncă, Doamne, …
de viitor O cum se-aude umbletul de șoarece-al viitorului prin micile sertare-ale izvorului viitorul care se hrănește cu mici vînătăi cu litere zgribulite care ronțăie amănuntele povestirilor miroase atent libidoul bea apă din micile fotografii lucioase își face cuib în pieptul de pîslă al fecioarelor chițcăie fericit la portavoce apoi se-ascunde-n prezentul pe care l-a …
Printre vânătorii de orbi 1. Legea e crudă în lumea celor care văd: numai orbii îi conduc pe orbi mi-e martor Pieter Bruegel cel Bătrân haita îl apără pe lup corb la corb nu-și scoate ochii frica – orbește în lumea celor care văd au apărut vânătorii de orbi nu se știe cine-i alege: au …
Eu vin ca o ninsoare Unde ești fiu al ultimei ninsori, Unde ești mamă a cerului Marie, Te văd trecând prin ceruri deseori Lumină rugătoare către Fiul Tău Când eu vin și vin ca o ninsoare Dintr-un alt ev uscat de omenie Disperare de îngeri că veșnic ninge Peste o mare de gheață tot mai …
patimile verii sîntem în toiul verii. mă rog să fie o vară fără memorie, fără șlagărul estival. și, mai ales, fără al doilea val. un prieten din moldova îmi scrie: suceava bate pasul pe loc. iar dacă face un pas spre stînga, sau spre dreapta, se clatină. dar, trebuie să-l facă. eu m-am retras …
Colibița Memorii scrise pe râuri curgând. La stână oaia numără ciobanii câți au rămas. Mama se uită prin mine să vadă dacă vine ploaia Tatăl lucrează la obârșia lucrurilor. Nimeni nu stă cu mâna în sân toți fac ceva. Excluzând mirele. Care stă cu mâna în sânul miresii. Cât suntem pe-aici deșertăciunea deșertăciunilor se suspendă. …
Un poem patriotic Aș vrea să scriu un poem patriotic care să fie greu de tradus chiar în limba în care a fost scris; să fie un poem care să smulgă limba celui care îl rostește dinții să i se împrăștie ca sîmburii de rodie ochii să i se holbeze brusc de parcă ar fi …
în anotimpul acela anii au trecut cu o viteză uluitoare aproape am uitat să vorbesc aproape nu știu cine sunt printre blocurile care se termină aproape de limita absurdului autobuze care uită să vină lătratul crăpat de noapte al câinilor care păzesc nașterea zilelor care urmează să vină anotimpul acela nu a existat tumultul …
La ora asta confuză a unei nopți despletindu-se lent spre o dimineață deja înecată în scăpăratul unei brichete aprinzând argazul totul e posibil ai putea chiar să dispari în cea mai însorită amiază fără nicio explicație cu un cuvânt sau un poem inexistent arzând în cerul gurii amar și o mască smulsă cu sânge cu …
În Andante În orașul meu, unde la braț cu Neaverea și Verea piețe cutreieram, unde încă sunt curți, să cânte în ele cel cu numele păcii, Salam, aud țânțarii ca trâmbița judecății de-apoi și râsul de porumbei, și destinul, ca o cișmea deschisă, împrăștiind în Andante „sănătate, diamante“… Rândunelele-n zbor înhață din baltă proverbe; laptopuri, …
JOCURI ȘI NU PREA Camuflaj „I do not know much about gods“ T.S. Eliot Amiaza stă să cadă, sub troițe fierbe seara din țarcuri urcă fumuri și se coboară scara de funigei zănatici cu fir ca de paing ce-n asfințit așteaptă, și-al verii car împing Motani cu ochi de sticlă și gheara de oțel …